Bun-găsit, dragi iubitori de animale! Şi astăzi vom încerca să vă fim de folos cu informaţii care să vă ajute să vă înţelegeţi şi îngrijiţi mai bine prietenii necuvântători. Aşa cum am promis, continuăm să vă prezentăm nevoile speciale ale prietenilor necuvântători, ajunşi la bătrâneţe.
Nu uitaţi că, aşa cum maturizarea şi înaintarea în vârstă ne schimbă şi pe noi, oamenii, în mai bine sau în mai rău, şi patrupedele suferă modificări de comportament, de manifestări, pe lângă alterarea sănătăţii sau slăbiciuni fizice. Şi că va trebui să le acordaţi aceeaşi răbdare, înţelegere şi atenţie pe care le manifestaţi faţă de persoanele dragi ajunse la senectute.
Aşa cum precizam săptămâna trecută, este important să efectuaţi vizite periodice de monitorizare ale patrupedului şi să faceţi testele recomandate de veterinar. Este adevărat, mineralele esențiale ajută la susținerea îmbătrânirii articulațiilor, vitaminele și proteinele ajută la combaterea infecțiilor atunci când sistemul imunitar este slăbit. Dar acestea nu se administrează decât la recomandarea medicului veterinar! Nu uitaţi că fiecare animal de companie este unic, are propriile nevoi şi trebuie tratat individual de către specialist, nu după sfaturile altor stăpâni sau de pe reţelele de socializare. Însă este obligatoriu ca animalul să aibă permanent la dispoziţie apă proaspătă suficientă
Ce faceţi când nu mai vede sau nu mai aude
Este posibil ca, în timp, pe cristalinul ochilor să se formeze un soi de peliculă mată care să-i reducă sau chiar să-i afecteze de tot văzul. E valabil şi pentru câini, şi pentru pisici! În cazul în care observaţi că începe să se lovească de mobilă sau răstoarnă obiecte, nu-l pedepsiţi, degajaţi-i drumul. Dacă vă ignoră atunci când îi vorbiţi sau strigaţi, nu vă face neapărat în ciudă. Este posibil să nu mai audă. În acest caz este important să-i vorbiţi mai tare şi să îl avertizaţi făcând zgomot că vă apropiaţi. Nu încercaţi să îl luaţi prin surprindere pentru că l-aţi putea speria şi ar putea reacţiona agresiv.
Nu lăsaţi copiii să îl sâcâie! Iar dacă în familie a apărut un alt animal mai tânăr, nu îi permiteţi să-l "hărţuiască" pe senior.
E limpede că veteranul nu va mai avea blăniţa la fel de frumoasă ca înainte, că va pierde masă musculară, că pielea ar putea să-i atârne şi că mişcările nu vor mai fi la fel de vioaie.
Medicii avertizează că, pe măsură ce îmbătrânesc, şi pisicile, şi câinii pot suferi de incontinență urinară sau pot comite "accidente". Acestea pot fi puse pe seama îmbătrânirii, a slăbirii capacității lor de a se "ține", pe seama problemelor cognitive sau a altor probleme de sănătate.
Important este să nu lăsaţi patrupedele singure mult timp. Statisticile spun că 30 la sută din câinii bătrâni mor în absenţa stăpânului. Până atunci, fie că e câine sau pisică, animalul de companie trebuie să se simtă iubit, alintat şi dorit, chiar dacă a devenit mai ursuz şi mai apatic.
