Testele de screening, investigațiile medicale și consultul de rutină sunt esențiale în prevenția cancerelor și a unor patologii cronice. “Oamenii merg la medic când îi doare ceva” este o idee larg răspândită, contrazisă însă de medici.
La scară largă, medicii susțin și promovează atitudinea preventivă în fața bolii. Screeningul pentru verificarea stării de sănătate, în lipsa unor semne de boală, le permite medicilor să depisteze boli grave în stadii incipiente, afecțiuni medicale ușoare, dar care ar putea avea o evoluție nefavorabilă, precum și factori de risc implicați în dezvoltarea unor probleme de sănătate cronice.
Pentru pacient, prevenția medicală și efectuarea testelor de screening la intervale regulate de timp, înseamnă:
- Reducerea risculului de răspândire a unor bolii severe, așa cum sunt tumorile maligne: cancer de prostată, cancer de sân, cancer de col uterin și altele.
- Administrarea unui tratament mai putin agresiv pentru organism în ceea ce privește efectele adverse imediate sau tardive. Spre exemplu, în anumite cazuri, cancerul depistat în stadiu incipient poate fi curabil prin intervenție chirurgicală, fără terapii invazive precum chimioterapia și radioterapia.
- Amânarea sau prevenirea instalării afecțiunilor medicale cronice: diabet zaharat, boli cronice cardiovasculare - hipertensiune arterială.
- Costuri reduse comparativ cu resursele financiare alocate pentru îngrijire și tratament.
- Bunăstare fizică, emoțională și socială - un grad de satisfacție ridicat în relația cu propria viață.
Testele de diagnostic versus testele de screening
Testele și investigațiile medicale, indiferent dacă sunt analize de sânge, imagistice (ecografii, RMN) sau alte proceduri medicale, pot fi împărțite în două categorii largi: teste de diagnostic și teste de screening.
Diagnosticarea - în cele mai multe cazuri, pacientul prezintă simptome care stârnesc îngrijorare și îl trimit la medic. Scopul testelor de diagnostic este să demonstreze existența unei patologii, a unei boli. În baza rezultatelor primite, medicul va pune un diagnostic și va recomanda un tratament sau va recomanda alte analize și investigații pentru (re)confirmarea diagnosticului.
Screeningul medical - implică identificarea, la pacientul aparent sănătos, care nu prezintă simptome alarmante, a unor posibile abateri de la normalitate (anomalii). Rolul screeningului este să prevină instalarea bolii sau să identifice o afecțiune medicală în stadii incipiente. Screeningul este crucial în depistarea timpurie a cancerului, spre exemplu.
Prevenirea si controlul bolilor
Conform Centers for Disease Control and Prevention (CDC), multe dintre bolile cronice pot fi prevenite deoarece au drept cauză un comportament de risc în privința sănătății, având la bază factori comportamentali: regim alimentar dezechilibrat, sedentarism, abuz de alcool, fumat. Evoluția lentă a afecțiunilor metabolice, cardiovasculare și altele, expun pacientul riscului de a se prezenta pentru un control medical după instalarea afecțiunii.
Screening pentru depistarea cancerului de col uterin
Testul Babeș-Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin, fie în mediu lichid, fie prin examen citologic convențional/ standard este indicat a se efectua odată cu începerea vieții sexuale și:
- La fiecare 3 ani pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 21-29 ani;
- La fiecare 3 ani în intervalul de vârstă 30-65 ani sau la fiecare 5 ani în varianta cotestare PAP și HPV;
- După vârsta de 65 de ani, nu mai este recomandat decât în condițiile în care rezultatele anterioare au fost negative.
În situația în care rezultatul testului nu este concludent, medicul poate recomanda investigații suplimentare.
Screening pentru depistarea cancerului de prostată
Screeningul urologic pentru cancer de prostată constă într-un test de sânge PSA (Prostate-Specific Antigen, Antigen Specific Prostatic), combinat cu un examen medical ce implică un tușeu rectal.
Screeningul urologic este recomandat bărbaților cu vârsta de peste 50 de ani sau chiar sub 50 de ani pentru cei care prezintă risc crescut de a dezvolta această formă de cancer, spre exemplu existența altor cazuri similare în familie.
Screening pentru depistarea cancerului de sân
Mamografia este un test de screening pentru cancerul de sân recomandat în România începând cu vârsta de 50 de ani, cu repetare la fiecare doi ani.
Femeile cu vârsta între 50 si 69 ani trebuie să efectueze mamografia la fiecare 2 ani. În acest interval, incidența cancerului de sân este mai mare.
Pentru femeile cu risc crescut de a face cancer de sân și antecedentele de cancere familiale impun un screening individualizat. Depistarea si tratarea cancerului mamar în stadii incipiente la femeile cu risc crescut are rolul de a scădea mortalitatea și morbiditatea. Prezența simptomelor și a antecedentelor familiale de cancer de sân indică efectuarea investigației începând de la vârsta identificată ca risc crescut.
- RMN (Rezonanța Magnetică Nucleară) este o metodă de investigație non-invazivă, nedureroasă pentru pacientă. Cu ajutorul RMN sunt captate imagini amanunțite din interiorul sânului.
- Ecografie.
Screening pentru infecții cu transmitere sexuală
Pentru infecții cu transmitere sexuală se recomandă efectuarea testelor de screening cu precădere categoriilor vulnerabile, spre exemplu femei însărcinate (chlamidia, gonoreea, hepatita B, sifilisul, virusul imunodeficienței umane - HIV).
În lipsa testelor specifice, bolile cu transmitere sexuală sunt dificil de depistat, simptomele și manifestările clinice apărând după ce infecția a avansat.
Intervențiile în stadiile precoce ale afecțiunilor medicale au costuri reduse și o mai mare eficiență, în sensul în care boala nu avansează și nu conduce la complicații, iar decesele premature sunt preîntâmpinate.
(articol realizat din surse online)
