Bun găsit, dragi iubitori de animale! Şi astăzi vom încerca să vă oferim sfaturi utile care să vă ajute să vă îngrijiţi mai bine prietenul necuvântător. Care prieten, fie căţel, pisică sau papagal, poate fi gălăgios şi, dacă locuiţi la bloc, vă poate deranja vecinii. Iată de ce vom încerca, pe parcursul mai multor episoade, să propunem soluţii pentru ca vecinii cu auzul foarte sensibil să nu vă facă zile grele.
„Taci, nu mai lătra!”
Potrivit specialiştilor, singurul câine care nu latră este terrierul de Congo care nu se prea găseşte la noi în ţară. Dar şi acesta scoate un fel de fluierături, nişte sunete, doar nu vă imaginaţi că ar exista vreun câine mut. Ca şi oamenii unii câini, în cadrul aceleiaşi rase, sunt mai vorbăreţi, alţii mai tăcuţi.
O rasă mai puţin lătrătoare ar fi buldogul englez, boxerul, dar dumneavoastră puteţi nimeni un exemplar mai vorbăreţ! Ideea generală este că lătratul este o problemă de comunicare, iar stăpânul nu-i poate interzice unui câine să comunice fie cu alţi câini de pe stradă, fie chiar cu propriul stăpân. Chiar şi educat să nu latre în exces, poate avea puseuri de lătrat. Chinologii spun că majoritatea câinilor devine gălăgioasă atunci când se confruntă cu o situaţie neobişnuită, manifestă o stare de disconfort, sau semnalează apariţia unui intrus. Dar şi nevoia de atenţie, de mâncare sau de afecţiune se poate manifesta vocal, prin lătrat.
La câinii în vârstă, problemele medicale pot contribui la modificări comportamentale care au drept rezultat lătratul sau chiar urlatul. În anumite situaţii, atunci când lătratul este intens, repetitiv şi dificil de întrerupt, acesta poate avea o motivaţie clinică.
De obicei, cei mai comunicativi sunt câinii plictisiţi. Prin urmare, luaţi măsuri: plimbaţi-i sau alergaţii până obosesc şi nu mai au chef de conversaţie!
