Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare împărătească

Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare împărătească
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

* Hram la Biserica "Mavramol" * Obiceiuri de Sfânta Maria Mare


Credincioșii ortodocși prăznuiesc astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului nu este un eveniment de pe urma căruia să fi rămas dovezi istorice palpabile, nici în evanghelii nu sunt referiri la acest moment. Totuși, în cartea "Vieţile Sfinţilor", există un capitol generos dedicat trecerii la cele veşnice a Născătoarei de Dumnezeu. Informaţiile vin prin Sfânta Tradiţie şi din evanghelia lui Iacob, carte apocrifă (necanonică).

Adormirea Maicii Domnului s-a petrecut după Răstignirea, Învierea, Înălţarea la Cer a Mântuitorului şi după Pogorârea Sfântului Duh. Hristos i-a făcut cunoscută Maicii Sale mutarea la Ceruri prin Arhanghelul Gavriil. "Înştiinţându-se Născătoarea de Dumnezeu despre aceasta s-a bucurat cu bucurie mare şi s-a suit degrabă în Muntele Măslinilor să se roage". Maica a revenit la casa din Ierusalim şi s-a pregătit de cele necesare. "Şi binecuvântând pe toţi cei de faţă şi-a dat sufletul în mâinile Fiului şi Dumnezeului ei. Multe vindecări s-au împărţit celor bolnavi prin binecuvântarea ei".

Momentul a fost însoţit de tunet mare, iar Apostolii au ajuns la Ierusalim "de la marginile lumii, prin văzduh". În mod miraculos, la adormirea Sfintei Fecioare, Dumnezeu îi adună la casa Maicii Mântuitorului pe apostolii plecaţi în lume, să predice. Toma a întârziat şi a mers la mormântul Maicii Domnului. De la el avem mărturia că trupul Maicii nu mai era în mormânt, fiindcă îl răpise la cer Fiul ei.

Astăzi este hram la Biserica "Mavramol", din centrul oraşului, care îmbracă în această zi straie de sărbătoare. Aşezată pe fundaţie din piatră, Biserica "Mavramol" - situată pe aleea cu acelaşi nume - rămâne un lăcaş duhovniceasc remarcabil şi o comoară arhitecturală a Galațiului.

Tradiții

Tradiţia îndeamnă femeile creștine ca în dimineaţa zilei de 15 august să meargă la biserică pentru a împărţi struguri, prune sau faguri cu miere. Odinioară, în satele românești, după ce se împărţeau fructe, femeile mergeau la cimitir pentru a tămâia mormintele. Pe de altă parte, cei care aveau vii obişnuiau ca în această zi să tocmească paznici care să păzească viile până la cules. Totodată, în această zi de sărbătoare, era interzis dormitul pe prispă sau scăldatul în apele râurilor spurcate de cerb, la fel și cu o zi înainte, în ajunul Sfintei Marii. Tot începând din 15 august se deschidea în satul tradiţional sezonul nunţilor care ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau şi târgurile şi iarmaroacele de toamnă, iar perioada dintre cele două Sântămării era considerată timp optim pentru semănăturile de toamnă. În perioada care precede sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac și se poate afla cum va fi toamna ce se apropie. Acum se culeg florile care se pun la icoane şi care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli. În zona Moldovei această sărbătoare este considerată sărbătoarea "morţilor", iar cu această ocazie sunt pomeniţi toţi strămoşii plecaţi în lumea celor drepţi care au purtat numele Sfintei Fecioare. De asemenea, tradiția recomandă ca la această sărbătoare să nu se ureze "La mulți ani!" persoanelor care poartă numele Maria, Marian (sau derivate), ci pe 8 septembrie, când se prăznuiește Nașterea Maicii Domnului.

Ziua Marinei

Ziua de 15 august, când se sărbătorește Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria, a devenit oficial, începând din 1928, "Ziua Marinei Române". Astfel, Sf. Maria a devenit de atunci protectoarea și patroana marinarilor români. La acest moment festiv, Liga Navală Română Galați transmite prin președintele filialei, cpt. (r) ing. Alexandru Harbuz, un salut tradițional marinarilor civili și militari, dar și tuturor celor angrenați în industria navală, de la proiectare și execuție până la lucrătorii portuari și angajaţii Căpităniei Portului.

Sfinţii Martiri Brancoveni

Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarați sfinți de către Biserica Ortodoxă Româna. Sunt însă sărbătoriți pe 16 august, pentru a nu se suprapune cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Constantin Brâncoveanu, domnitor al Ţării Româneşti, a fost un om marcant al timpului său. A domnit vreme de 26 de ani, din 1688 până în 1714. Brâncoveanu a condus țara bazându-se nu pe război, ci pe diplomaţie. Abilitatea sa a depăşit veacurile şi a intrat în istorie. Sursele istorice spun că Brâncoveanu ar fi trezit furia turcilor, iar în martie 1714 aceștia îi confiscă averile, iar familia îi este adusă la Constantinopol şi închisă în temniţele din Edicule, unde sunt torturaţi şi, de Adormirea Maicii Domnului, în ziua în care domnitorul împlinea 60 de ani, a fost decapitat, împreună cu fii, ginerele şi sfetnicul său.

Abia în 1720, doamna Maria, văduva domnitorului, reuşeşte să repatrieze în taină osemintele și să le depună într-o criptă din Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. După deshumare, osemintele nu au mai fost aşezate la loc în criptă, ci într-o raclă, în biserică, pentru a fi venerate de credincioşii creştini.

Ultimele sărbători din anul bisericesc

Săptămâna aceasta sunt două sărbători mari pentru creştinii ortodocşi. Miercuri, 15 august, se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. A doua zi, se slujeşte pentru Sfinţii Brâncoveni. Următoarea sărbătoare va fi Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 29 august, care va fi ultima sărbătoare mare din acest an bisericesc. În Biserica Ortodoxă Română, anul bisericesc începe pe 1 septembrie.

 

Citit 3349 ori Ultima modificare Miercuri, 15 August 2018 18:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.