De cele mai multe ori, sinuciderea unei persoane, mai mult sau mai puţin apropiate, vine cu suferinţa că persoana nu mai este, cu sentimente de neputinţă, de vinovăţie, de furie, dezamăgire, chiar cu sentimentul de a fi trădat. De cele mai multe ori, ne putem întreba dacă e vina noastră, dacă puteam face ceva pentru a preveni. Alteori, putem rămâne timp îndelungat în starea de furie îndreptată împotriva persoanei care a recurs la acest gest.
În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), în cazul sinuciderii copiilor şi adolescenţilor, responsabilitatea le revine în mare parte adulţilor din jurul lor, deoarece aceştia nu au încă bine formate modele de viaţă şi încă nu este bine definitivată dezvoltarea lor psiho-emoţională. În cazul adulţilor, situaţia este diferită, deoarece, indiferent cât de defectuoase ar fi modelele de viaţă, adulţii au responsabilitate sută la sută pentru deciziile lor.
Actul sinucigaş dovedeşte:
1. Egocentrism. "Persoana consideră că lumea ar trebui să se învârtă în jurul ei, să-i facă viaţă exact aşa cum îşi doreşte, să-i elimine toate greutăţile, să-i netezească drumul", explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Egoism. "Persoana consideră că lumea ar trebui să se ocupe doar de rezolvarea problemelor ei personale, ignorând faptul că toţi avem nevoie de ajutor şi tuturor ne este greu".
3. Lene. "Persoana preferă mai bine să se plângă şi să renunţe, decât să-şi asume investiţia de timp, răbdare, energie şi resurse necesare recăpătării stării de bine şi atingerii obiectivelor".
4. Lipsă de responsabilitate. "Există în univers o ritmicitate şi o organizare matematică perfect echilibrate care arată, cel puţin teoretic, că lumea are un sens, deci viaţa are un sens. A decide să ignori sensul vieţii şi rolul tău în mersul lucrurilor presupune lipsă de responsabilitate".
5. Răutate. "Să ştii câtă suferinţă poţi lăsa în urmă şi să alegi să nu-ţi pese este un act de răutate. La fel, să vrei să te răzbuni pe cei din jur provocându-le sentimente de vinovăţie şi să alegi să ignori darul vieţii şi responsabilitatea pe care o comportă locul tău în univers".
(Articol prealuat din surse online)
