Tinerii fac ”punte” între alcool şi droguri

Tinerii fac ”punte” între alcool şi droguri
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Consumul de substanţe psihotrope devine, de o perioadă bună de timp, un comportament "la modă" şi în rândul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare, care doresc performanţe.

Astfel, în opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, preşedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), consumul apare din ce în ce mai des în rândul elevilor - în special al celor care doresc excelenţă sau care sunt presaţi de dorinţa de performanţă a părinţilor. De asemenea, acest comportament este întâlnit şi în rândul studenţilor - în special în rândul celor care urmează facultăţi ce presupun un număr mare de ani şi un volum foarte mare de informaţie.

"Există o serie de motivaţii care îi determină pe tineri să consume substanţe psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de părere că substanţele îi ajută să se relaxeze şi să scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, consideră că îi ajută să se concentreze, să aibă mai multă energie, să înveţe mai mult şi mai repede", explică psihologul.

Riscuri

1. Fiziologice. "Atunci când organismul caută instinctiv în afara sa "ajutorul" de stare de bine cu care s-a obişnuit, acesta consumă o cantitate mai mare de energie decât în mod obişnuit. De cele mai multe ori, persoana intră în rezerva naturală de energie a organismului, fapt ce duce la scăderea sistemului imunitar", declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

2. Psiho-emoţionale. "Deoarece primeşte "ajutor" din afară, organismul se învaţă "leneş" şi nu-şi mai produce singur cantitatea necesară de hormoni "ai fericirii": serotonină, endorfine, dopamină etc. Astfel, atunci când apare nevoia de relaxare, de trăire a stării de bine, organismul singur va produce insuficienţi hormoni ai stării de bine şi atunci apare din nou nevoia de "a cere ajutor" din afara sa, adică de a apela din nou la consumul de substanţe. Astfel, se instalează dependenţa, fapt care poate duce în timp şi la depresie, anxietate, atacuri de panică, apariţia anumitor fobii legate de sănătate. Lipsa de energie şi oboseală duc la lipsa de motivaţie, dispoziţie scăzută pentru lucrurile care înainte produceau plăcere, tristeţe, izolare, sentimente de neputinţă, o viziune tragică asupra vieţii, chiar ideaţie suicidară", explică specialistul.

3. Sociale. "Neputinţa de a-şi duce până la capăt sarcinile, temeri legate de atragerea judecăţii celorlalţi, posibilitatea de a pierde aprecierea lor pot duce la anxietate de performanţă, izolare, chiar abandonarea studiilor", conchide psihologul.

(surse online)

Citit 1596 ori Ultima modificare Miercuri, 20 Februarie 2019 02:25

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.