Pregătirea psihologică, punctul slab în înfierea copiilor

Pregătirea psihologică, punctul slab în înfierea copiilor
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Pornind de la scandalul iscat în jurul adopţiei Sorinei, fetiţa de la Baia de Aramă, prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti, atrage atenţia asupra faptului că, în momentul de faţă, în România, actele normative nu includ proceduri ferme privind evaluarea şi pregătirea psihologică în vederea adopţiei şi nici pentru etapele ulterioare, atât pentru copil, cât şi pentru adulţii implicaţi.

Pe fond, profesorul afirmă că avem o problemă la nivel de sistem: lipsa procedurilor de prevenţie a riscului psihologic la nivelul instituţiilor, sectoarelor de activitate şi, generic, la nivelul populaţiei. Specialistul este de părere că, în cazul adopţiei, gestiunea deficitară a tranziţiei poate avea consecinţe semnificative pentru copil, dar şi pentru familia adoptivă: tulburări de adaptare, tulburări emoţionale, tulburări ale capacităţii de performanţă.

"Dacă analizăm Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, descoperim că în unele articole apare sintagma asistent social/ psiholog, ceea ce indică opţiunea pentru una din profesii, ele nu apar ca activităţi complementare. Apoi, evaluarea psihologică se desfăşoară în cadrul unui număr insuficient de ore, respectiv patru întâlniri. În unele etape ale procesului de adopţie nu se menţionează activitatea de monitorizare psihologică şi socială a copilului şi adulilor implicaţi. La art. 55 litera 3, se prevede că profilul copilului greu adoptabil cuprinde descrierea succintă a nevoilor de sănătate, emoţionale, educaţionale ale copilului. Conceptele "greu adoptabil" şi "succint" ridică unele probleme de conceptualizare. La art. 10 se precizează că pregătirea adoptatorului/ familiei adoptatoare este destinată evaluării şi dezvoltării capacităţii acestuia/ acesteia de a răspunde nevoilor copilului adoptat şi se desfăşoară pe parcursul a trei sesiuni individuale sau de grup, cu o durată totală de minimum 12 ore", explică profesorul Eugen Avram hibele legii care reglementează adopţiile în momentul de faţă.

"Copiii supuşi procedurilor de adopţie constituie o categorie vulnerabilă care trebuie supravegheată o lungă perioadă de timp înainte şi după adopţie. Există un protocol viabil de monitorizare psihologică şi socială a evoluţiei copiilor adoptaţi? Ştim în mod real ce se întâmplă cu ei la cinci sau zece ani de la adopţie? În procesele de adopţie este necesară o evaluare psihologică extinsă, a familiei extinse, a istoricului de sănătate a familiei, a activităţilor adoptatorului, trebuie alocate mult mai multe ore de evaluare şi pregătire psihologică în cadrul unui proces de monitorizare a copilului şi adulţilor implicaţi", explică prof. univ. dr. Eugen Avram.

Sănătatea psihică o ia razna în lipsa prevenţiei

Totodată, profesorul universitar este de părere că majoritatea problemelor psihologice sunt cauzate de expunerea la factori psihotoxici, iar evoluţia sănătăţii psihice a populaţiei are un parcurs aleator în lipsa unor activităţi organizate care să permită protecţia psihologică.

"Dacă analizăm prevalenţa problemelor de sănătate psihică tragem concluzia că nu avem niciun control, nici măcar în ariile pe care le gestionează instituţii de importanţă majoră în societate. Victima este cetăţeanul, adult, tânăr sau copilul. Ne mirăm de ce mulţi copii dobândesc probleme de adaptare, comportamente vicioase sau de ce nu îşi valorifică talentul. Avem tot interesul ca adopţia să contribuie la crearea unui cetăţean sănătos psihic şi apt pentru muncă. O societate sănătoasă mintal se creează prin grija pentru sufletul fiecăruia! Avem specialişti care pot contribui la crearea unei performanţe adaptative optime a copiilor adoptaţi şi a familiilor adoptive. Evaluarea psihologică, monitorizarea psihologică, consilierea, asistarea, psihoterapia de suport sunt activităţi ce contribuie la sănătatea psihică a populaţiei. Aceste activităţi trebuie să fie mai bine reprezentate în actele normative", conchide prof. univ. dr. Eugen Avram, directorul Departamentului de Psihologie din cadrul Universităţii Bucureşti.

(articol realizat din surse online)

Citit 1670 ori Ultima modificare Marți, 02 Iulie 2019 20:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.