Cât şi cum ne afectează viaţa telefonul din buzunar

Cât şi cum ne afectează viaţa telefonul din buzunar
Evaluaţi acest articol
(11 voturi)

Peste 61 la sută dintre locuitorii planetei, adică 4,78 miliarde de persoane, dețin un telefon mobil, iar 45,12 la sută (3,5 miliarde) au un smartphone, cu peste un miliard mai multe persoane decât în anul 2016, potrivit Statista.com. Copiii, în privinţa cărora se instalează cel mai uşor dependenţa de telefon şi tehnologie în general, sunt cei mai afectaţi, efectele devastatoare ale mobilului vizând atât dezvoltarea fizică, cât şi cea psihică tinerei generaţii.

Nu mai putem face un pas fără micul obiect în care par înglobate toate răspunsurile, informaţiile şi distracţiile lumii. Acasă, la serviciu, pe stradă sau la restaurant, telefonul mobil este nelipsit, depăşindu-şi cu mult funcţia de bază, aceea de a putea contacta sau a fi contactaţi. Pe lângă afectarea calităţii vieţii, care se învârte astfel în jurul celularului plin "cu de toate", şi a relaţiilor cu cei din jur, care se derulează pe repede înainte, mobilul vine la pachet cu o serie de efecte extrem de nocive asupra funcţionalităţii organismului, ajungând practic să ne transforme. Potrivit psihologului Alexandru Pleșea, radiațiile electromagnetice pe care telefonul le primește de la aceste antene sub formă de radiofrecvențe neionizate afectează în timp țesutul pe lângă care stă; este ca și cum am scurtcircuita la frecvența mică un grup de celule umane.

“De departe, copiii sunt mai afectați decât adulții prin folosirea excesivă. Sistemul lor nervos în creștere continuă este faultat de aceste radiații și țesutul lor celular sau osos nu se dezvoltă în parametri normali de creștere. Acest lucru se observă, din păcate, cu ochiul liber: vedem tot mai mulți copii care nu reușesc să adoarmă nici după miezul nopții, mereu obosiți, care nu reușesc să se concentreze și care preferă să își petreacă foarte mult timp cu telefonul în mână”, explică psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii.

Radiații cu "posibil risc cancerigen"

În 2011, Agenția Internațională de depistare și rezolvare a Cancerului a făcut public un studiu făcut pe un larg eșantion și a rezultat că radiațiile emise de telefon sunt un „posibil risc cancerigen”, fără să dea timp de folosire a telefonului și ce înseamnă „posibil”. De atunci, aceste feluri de studii au fost oprite aparițiilor mass-media din cauza modului în care oamenii vor interpreta aceste lucruri.

“Totuși, unii mai nerăbdători cu inima dintre noi, au început să vadă că telefonul mobil care stă lângă stimulatoare cardiace, defibrilatoare implantabile și aparate auditive cauzează interferențe și modificări ale acestora. Astfel, acestor aparate medicale le scade puterea sau eficiența. Un exemplu foarte des întâlnit este la avioanele care decolează și aterizează, unde o adunare mare de frecvențe emise de telefoanele noastre mobile pot afecta sistemul de recepție - transmisie a avionului, iar acesta nu va ști când să decoleze și pe ce pistă să aterizeze. Un alt exemplu care ne face să scoatem capul pe fereastră când auzim îl reprezintă accidentele rutiere, care conform ultimelor evidențe publice s-au mărit în număr de trei-patru ori de când telefoanele mobile sunt folosite în mașină”, declară psihologul Alexandru Pleșea.

Noi suntem stăpânii telefonului, nu invers!

“Pe lângă „posibilele” efecte adverse ale acestuia, partea bună a telefonului este că stă unde îl punem noi, nu vine după noi, nu ne strigă. Noi alegem frecvența și durata folosirii acestora, iar efectele au puterea să schimbe la nivel celular, psihologic și evolutiv mai multe aspecte de care nu suntem cunoscători. Măcar o dată pe an, timp de câteva zile, să ne deconectăm total de tehnologie, să petrecem timp de calitate în natură, alături de cei dragi, cu care să comunicăm verbal și emoțional, iar mai apoi putem să cântărim starea noastră psihică și mentală „post-cură”, conchide Antrenorul Minţii.

Cum se manifestă dependenţa

Dependenṭa de smartphone este numită "nomofobie"’, aceasta manifestându-se prin imosibilitatea de renunṭare la telefonul mobil. În rândul adulṭilor, provoacă probleme precum scăderea concentrării ṣi a productivităṭii, accentuarea anxietăṭii ṣi a depresiei, efecte negative asupra somnului ṣi probleme în relaṭiile cu ceilalṭi.

Copiii care folosesc prea mult aceste aparate ajung să fie captaţi din ce în ce mai mult de ceea ce oferă ele, încât îşi pierd interesul pentru alte lucruri şi activităţi. Nu mai sunt interesaţi să exploreze mediul înconjurător, îşi pierd interesul pentru şcoală, nu merg să socializeze cu alţi copii, până şi somnul le este afectat. Cu alte cuvinte, copilul devine din ce în ce mai închis în sine, se izolează de ceilalţi copii, preferând telefonul în locul prietenilor reali. Aplicaţiile atractive şi jocurile care sunt mereu îmbunătăţite îi fac pe copii să îşi petreacă o mare parte din timp utilizându-le. Atunci când copilului i se interzice accesul la telefon, el poate deveni agresiv. Utilizarea telefonului de la o vârstă fragedă îl privează pe copil de interacţiunea directă cu mediul, iar acest lucru poate avea efecte asupra limbajului, fiind limitată capacitatea de comunicare verbală şi non-verbală.

(articol realizat din surse online)

Citit 2871 ori Ultima modificare Marți, 04 Februarie 2020 19:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.