Borduri trântite după cum s-a nimerit, fără a fi tăiate în unghi şi poziţionate după cum ar fi normal chiar și într-o țară din lumea a treia. Unde? Pe trotuarul străzii Brăilei, în zona băncilor, fapt care ne-a fost sesizat de către un gălăţean. Etapa aceasta este urmată de intervenţia altei echipe mai „calificate” care, după ce umple cu puţin ciment golurile rămase, tencuieşte „opera” suficient cât să reziste şi să arate bine câteva săptămâni. Cu puţin noroc, până la recepţia lucrării de către beneficiar – administraţia locală.
Fiind angajat la ziar, nu m-am grăbit să-i spun, mai în glumă, mai în serios, că e cârcotaş, ci am vrut să verific situaţia personal. Realitatea de la faţa locului m-a făcut să mă întreb şi să VĂ întreb dacă temerile cetăţeanului sunt întemeiate. Cât va rezista acel beton făţuit cu mortar pe deasupra? O fi o scurtătură pentru a grăbi lucrările și a minimiza disconfortul creat gălățenilor sau e doar o practică obişnuită a constructorului de a lucra numai cu muncitori necalificați și implicit mai slab plătiți? Muncitori fără pregătire şi experienţă, supraîncărcați cu sarcini care îi depășesc, și fără să fie echipaţi cu utilajele necesare tăierii bordurilor?! Adică lucrarea e „rasolită” din interes sau din prostie? Indiferent câţi Dorei ar lucra, un diriginte de șantier ar trebui să observe cu siguranță o asemenea eroare! Dar poate că şi aici a făcut o mică… „economie” firma de construcții.
Oricare ar fi răspunsurile la aceste întrebări, ne temem că un supraveghetor al lucrărilor din partea administraţiei locale ar putea fi decis deja în numele tuturor gălățenilor care plătesc şi bordurile, şi trotuarul, şi lucrarea de reabilitare: „Nu-i bai, merge și așa!”. În fond, borduriada are farmecul ei an de an şi face parte din tradiţia (electorală) românească!
