Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

3.600 de străini, majoritatea proveniți din Siria, Afganistan și Irak, constituie efectivul actual de refugiați, beneficiari ai unei forme de protecție internațională pe teritoriul României. Reprezintă mai puțin de zece la sută din numărul total de străini care au ajuns în ultimii 30 de ani la noi în țară, forțați de contextul politic și economic. Prea puțini au rămas, România fiind pentru majoritatea doar o trambulină care i-a ajutat să ajungă în statele din Vest.

Peste 38.000 de persoane în 30 de ani este "bagajul" pe care România l-a acumulat la capitolul primire, cazare și asistență oferită străinilor care au solicitat o formă de protecție internațională, fugind din propriile țări lovite de sărăcie ori de conflicte armate. Copii, femei sau bărbați, fiecare dintre ei are o poveste, din care fac parte, fără excepție, noțiuni de genul discriminare, stereotip, diferență, marginalizare. Pentru a atenua aceste realități evidente, ce pot constitui obstacole reale în integrarea socială a refugiaților, oriunde ar alege aceștia să se stabilească, responsabilii care gestionează situația străinilor trebuie, cel puțin teoretic, să facă eforturi.

"Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizațiile internaționale și neguvernamentale, desfășoară în permanență acțiuni relevante care vizează implementarea politicilor în domeniul azilului și integrării cetățenilor străini, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere și respingere a acestor cetățeni în rândul populației", se precizează într-un punct de vedere remis de IGI, cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, eveniment marcat la scară mondială pe 20 iunie.

Cu restricțiile impuse de situația sanitară generată de pandemia de coronavirus, refugiații aflați în centrele de cazare din România nu au fost lăsați să simtă criza. La nivelul centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanţilor de azil, au avut loc activități recreative, minicompetiţii sportive, proiecții de film și muzică tradițională.

La Galați, unde se află mai puțin de zece la sută din numărul total de solicitanți de azil, străinii s-au organizat în echipe pe țări de origine și, reprezentați de steagul național, pe care singuri l-au confecționat în atelierul de creație, s-au întrecut într-o competiție gastronomică de pregătit și ornat a tortului aniversar, cel mai aspectuos fiind premiat. Cei mai mici au desenat pe asfaltul din curtea centrului și au înălțat baloane colorate, pe care și-au scris dorințele.

Refugiații de la Rădăuți au mers la Zoo și au făcut un picnic, iar cei de la Giurgiu și-au împărtășit poveștile de viață, în timp ce în Maramureș vedeta a fost tortul aniversar, iar la Timișoara a fost promovată cauza refugiaților prin jocuri de rol și activități recreative.

România a aderat la Convenţia ONU privind statutul refugiaţilor în 1991, asumându-și obligația de a proteja persoanele care au decis să caute protecție internațională în ţara noastră. De atunci și până în prezent, peste 38.000 de persoane au solicitat azil în România, 8.000 dintre acestea obținând o formă de protecție internațională.

Citit 641 ori Ultima modificare Joi, 02 Iulie 2020 20:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.