Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), afiliat la Blocul Național Sindical, anunță că va începe un program de acțiuni de protest, prin organizarea unor pichete la sediul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în perioada 9–13 octombrie, zilnic, în intervalul orar 10,00–12,00.
Luni, în prima zi de proteste, vor participa numai liderii de sindicat din teritoriu, alături de cei din aparatul central, ne-a spus Adrian Tatu, liderul de sindicat din cadrul Sucursalei Galați a Poștei Române, care este și președintele BNS Galați. Participarea membrilor de sindicat din țară a fost împărțită pe fiecare din zilele următoare. Astfel, miercuri este rândul regiunii de sud-est, care va duce 50 de sindicaliști la București, în fața ministerului. Printre aceștia se vor număra, potrivit lui Adrian Tatu, și patru-cinci gălățeni.
Potrivit sindicaliștilor, lipsa unui sistem de salarizare transparent, motivant și nediscriminatoriu a condus la situația inacceptabilă de astăzi din Poșta Română, în care circa 17.000 dintre angajați, adică 80% din personal, se află la salariul minim pe economie, indiferent de funcție, studii, responsabilități, experiență profesională. În aceste condiții, „există riscul ca, odată cu creșterea salariului minim pe economie, de la 1 ianuarie 2024, Poșta Română să intre în procedură de insolvență sau să concedieze multe mii de angajați”.
În cadrul Sucursalei teritoriale Galați, Poșta Română are circa 500 de salariați, dintre care 400 sunt membri de sindicat. Adrian Tatu ne-a mai spus că aproximativ 400 din cei 500 de angajați lucrează cu salariul minim pe economie.
Sindicaliștii afirmă că lipsa politicilor coerente de dezvoltare și sustenabilitate a Companiei Naționale Poșta Română amplifică pericolul pierderii de locuri de muncă din rândul agenților poștali, al factorilor, oficiantelor, diriginților, lucrătorilor din oficiile de tranzit, mai ales în lipsa abordării rapide a unor noi linii de business. De asemenea, având în vedere lipsa de transparență și predictibilitate în actul de management, „salariații, în marea lor majoritate aflați la vârsta de peste 50 de ani, nu cunosc intențiile acționarului majoritar și managementului Poștei Române cu privire la viitorul companiei pentru următorii 5-7 ani, iar lipsa dialogului social la nivelul Poștei Române sporește nemulțumirile și îngrijorările angajaților, mărind riscul declanșării de conflicte”.
