În contextul dat de tragedia celor două adolescente de 15 ani care s-au aruncat, sâmbătă, în gol de pe un turn de apă înalt de 20 de metri al unei foste fabrici din Lupeni, Hotnews prezintă o analiză a suicidului în România realizată, în acest an, de Ciprian Iftimoaei, directorul adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
„Noi nu ne-am propus să cercetăm cauzele care determină sinuciderea, ci să completăm un gol în cunoaşterea acestui fenomen, aducând în atenţie coordonatele geostatistice ale suicidului în România (2011-2020)”, spune profesorul într-un interviu acordat BZI.ro.
Astfel, în perioada 2011-2020, s-au înregistrat un număr total de 21.252 de sinucideri, valoare echivalentă populaţiei municipiului Moineşti. Printre regiunile de dezvoltare, cea mai ridicată rată medie a sinuciderilor a fost înregistrată de regiunea Centru, cu o medie de 15,40 sinucideri la 100.000 de locuitori. Locul său fruntaş este cauzat de o puternică dimensiune culturală, fapt evidenţiat mai clar la analiza situaţiei pe judeţe şi încă şi mai clar la cea la scară comunală. Regiunea Nord-Est, cu o valoare medie de 12,58 sinucideri la 100.000 de locuitori, o talonează îndeaproape, iar o analiză a factorilor responsabili ar scoate probabil în relief rolul poziţiei orientale, periferice, combinat cu acela al unui mediu economic auster. Cele mai mici valori aparţin regiunilor Bucureşti-Ilfov şi Vest, cu rate medii de 4,69 şi respectiv de 9,26 sinucideri la 100.000 de locuitori.
În ceea ce priveşte clasamentul incidenţei sinuciderilor pe judeţe, cele mai mari rate medii au fost înregistrate de Harghita (26,72), Covasna (23,99), Mureş (18,21), bloc spaţial compact cărora li se adaugă judeţul Satu Mare (17,09).
Judeţele cu cele mai mici rate medii pentru intervalul de analiză s-au clasat, în ordine, astfel: Bucureşti (4,28), Ilfov (6,46), Timiş (7,4), Dâmboviţa (8,04) şi Vâlcea (8,23).
În ceea ce privește Galațiul, județul nostru apare în studiul citat cu o medie de 10,85 (în anul 2011), respectiv, 13,80 cazuri (în 2020) la suta de mii de locuitori.
„Pe baza statisticilor oficiale se poate evidenţia o corelaţie pozitivă între indicatorii stării de sănătate a populaţiei şi ratele de sinucidere. Excepţiile pot fi explicate prin alţi factori sociali, economici sau culturali: ocuparea, şomajul, sărăcia, consumul de alcool şi/sau de droguri, violenţa domestică, secularizarea etc. În general, se apreciază faptul că schimbările sociale bruşte sau perioadele de criză vulnerabilizează oamenii, iar unii dintre aceştia sunt mai predispuşi la comportamente suicidale (auto-distructive) într-o măsură mai mare ca alţii”, spune Ciprian Iftimoaei.
