Dis-de-dimineaţă, mirosul greu de urină, de alimente alterate şi de cadavru în descompunere se amesteca în aer cu izul de ulei şi prăjeală. Aşa-i că vi s-a tăiat pofta de mâncare?
Cu atât mai bine, mai ales că aşa mirosea miercuri lângă un magazin fast-food. Exact cel de lângă chioşcul „Vieţii libere”, situat în coasta Spitalului de Urgenţă. Aroma persistentă de pipi era justificată de asfaltul ud din boxa de jumătate de metru care separă chioşcul de ziare de magazinul de mâncare ieftină şi rapidă.
Pe timpul nopţii, unii gălăţeni certaţi cu civilizaţia şi bunul-simţ, ca să nu spunem cu însăşi umanitatea, folosesc micul gang pe post de toaletă în aer liber. Izul de mâncare veche venea din containerul plasat în boxa mică, în care se adună hrana de la o zi la alta şi care e golit de trei ori pe săptămână.
Mirosul greu de hoit venea de la un şobolan decedat în apropiere. Vânzătoarea de la chioşcul nostru spunea că a văzut cu ochii ei şobolani lângă fast-food. Şi firmele din jur se plângeau de ei.
Vânzătoarea de la chioşcul „Vieţii libere” ne spune că şobolanul care putrezeşte undeva în apropiere nu a murit de moarte bună, ci otrăvit în încercarea de a elibera zona de rozătoarele adunate la resturile de mâncare.
De pe marginile copertinei magazinului fast-food se prelingeau picături de apă amestecate cu ulei. Era aburul mâncării gătite care trece prin fazele fizico-chimice şi se prelinge în capul trecătorilor.
Chiar ne gândeam serios dacă n-ar fi bine ca lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică să-şi facă timp să meargă la doi paşi de la sediu până la acest fast-food.
Prezenţa noastră în zonă a atras însă atenţia şi au început să fie luate măsuri. Vestea bună este că deţinătorul magazinului s-a mobilizat şi a început să lucreze acolo unde până mai ieri îşi ţinea tomberonul problemă. Poate renunţă cu totul la a-l mai ţine acolo!
