Într-o ediţie specială a emisiunii SPOT ON la Viaţa liberă – Galaţiul sub reflector, i-am avut invitaţi, pentru a discuta despre inundaţiile dezastruoase care ne-au lovit judeţul în noaptea de 13 spre 14 septembrie 2024, pe Andreea Anamaria Naggar, prefectul județului Galați, şi pe Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
- Au fost niște reproșuri la adresa Prefecturii apropo de faptul că nu s-a ieșit public cu informare decât în a doua parte a zilei de luni, 15 septembrie. Aș vrea să le explicați oamenilor care este procedura și ce s-a întâmplat de fapt acolo, pentru că eu știu că toată lumea a fost la post. Și normal este să înțeleagă și oamenii cum se lucrează.
Andreea-Anamaria Naggar- N-ați vrea să știți în ce condiții și în ce situații am lucrat în primele două, trei zile, când am fost încontinuu în telefon cu primarii, cu instituțiile publice care trebuia să aibă o viteză de reacție nu mare, extraordinar de mare și trebuia să fiu într-o permanentă legătură cu tot ceea ce înseamnă instituție publică. Trebuia să vedem împreună cu Consiliul Județean, pentru că și domnul președinte a avut același ritm de lucru ca și instituția Prefectului, care este situaţia. În primele două zile au fost date persoane dispărute, prioritatea era să fie salvate viețile omenești, prioritatea era ca pompierii să intre, să salveze oamenii, să scoată nămolul din case. A fost un ritm nebunesc. Este adevărat că nu am putut ca, în prima zi, în a doua zi să ieșim așa cum și-au dorit cei din presă și poate că am fi putut gestiona mai bine situația din punct de vedere al comunicării, dacă aveam, știu eu, poate mai multe persoane care să se ocupe de asta. Dar acum, revăzând primele zile, cred că cea mai bună soluție ar fi fost ca eu să invit pe cine dorea informația, în Cancelaria Prefectului, să vadă și să ia de la sursă ritmul. Toți angajații, toți funcționarii din instituția Prefectului au fost angrenați în aceste activități, au fost în toate comisiile pe care le-am trimis în teren încă de luni. Toți au lucrat, toți împreună, cot la cot, de la șapte dimineața în primele zile până la 12,00 - 1,00 noaptea, apoi până la 11,00 - 12,00, acesta a fost ritmul de lucru. Și acum regret că nu am făcut apel la toți cei care voiau informații să vină să le ia de la sursă.
Costel Fotea - Vreau să mai completez eu aici ceva. Din nefericire pentru mine, am prins cam tot ce se putea prinde. Am prins și inundațiile din 2006, și pe cele din 2013, și pe cele din 2016, și pe cele din 2024, și pandemie, și război, cred că și criza economică. Pentru prima dată, și eu am câțiva ani de zile de când lucrez în administrația locală, și știu cum a funcționat prefectura, și cunosc și prefecții, am făcut o echipă cu Prefectura cum n-am făcut niciodată. Instituția Consiliului Județean, Armata, Pompieri, celelalte instituții deconcentrate, Ministerul de Interne, Guvernul României, DSU, Departamentul de Situații de Urgență, am fost tot timpul, în permanență, conectați. Și nu exagerez cu nimic, când spun că niciodată nu s-au mișcat Prefectura, Consiliul Județean, instituțiile statului, Guvernul României, mai repede ca acum. La 5,00 dimineață, pe 14 septembrie, eram în telefon cu premierul României. La 12,00 - 13,00 a ajuns premierul României aici. Dimineață la ora 6,30 - 7,00 a vorbit cu Crucea Roșie să ducă două camioane de apă la oameni în județ.
Apoi, în telefon cu Premierul României, s-a dispus dislocarea de la rezervele de stat a 405 de tone de alimente, aproape 700 de mii de conserve, 400 de containere, kituri, pat nou, saltea nouă, pernă nouă, două perne noi, pături ș.a.md, 6.000. Eu am prins inundațiile și când știu că în 2013 ne chinuiam cu un container din ăla vechi, din metal ruginit, cu placajul spart. Acum toate sunt noi, sunt țiplă, sunt aceste căsuțe modulare, încălzite electric, unde pot locui doi, trei oameni, patru oameni. Au alături toaletă, inclusiv duș.
Vreau să vă spun că premierul României a fost milimetric, ceas. Tot ce i-am cerut împreună cu doamna prefect, pentru că tot timpul ne-am consultat, tot ce i-am cerut, în secunda doi rezolva problema. Nu rezolva, nu era de competența dumnealui, dirija mesajul către instituția care trebuia să o rezolve și mă suna. Ori doctorul Arafat ne suna, ori ministrul de Interne, ori ministrul Mediului și Apelor. Au fost aici tot timpul peste 1.500 de pompieri, soldați, jandarmi, poliție, în teren, tot timpul la scos nămol, potmol și descongestionat căile de acces. Pentru societatea civilă, astăzi, când vorbim, nu am cuvinte să-mi exprim mulțumiri.
- Da, oamenii au ajutat foarte mult, şi biserica s-a organizat…
C.F.- Eu am văzut ceea ce credeam că s-a diluat sau s-a diminuat la noi. Există în acest popor o empatie și o umanitate greu de descris în cuvinte. Oamenii s-au mobilizat, câte șaizeci, șaptezeci, cu microbuzele lor, au venit cu alimente, de peste tot, cu ce au putut, au venit cu lopeți, cu tractoare, agenții economici din județul Galați, agenții economici din județul Galați care au venit cu tractoare, cu remorci, cu nu știu ce. Păi, Arhiepiscopia Înaltpreasfinția sa și preoții erau în fiecare comunitate alături de primar, împărțeau ajutoare, adunau doamnele care nu erau sinistrate, au făcut grupuri acolo, bucătărie și ofereau mâncare la soldați. Astăzi pot să vă spun că sunt tare mândru că sunt român.
- Deci, practic, la momentul ăsta putem să spunem că, și dacă nu se reușește reconstrucția caselor până în iarnă, nu va fi cazul să rămână cineva în frig.
C.F. - Așa cum v-a spus și doamna prefect, sunt vreo câteva sute, vreo 300 de case în care, din păcate, nu se poate locui, dar sunt 400 de astfel de căsuțe modulare aduse. În unele curți nu au putut să fie montate, pentru că trebuie întâi să scoatem potmolul și oamenii au înțeles, dar unii care au vrut să meargă în acele zone unde a fost amenajat și să se mute, astăzi locuiesc în acele module.
Astăzi am văzut o chestie foarte interesantă și foarte frumoasă, așa cum povesteau părinții noștri, unde o familie mai în vârstă, soț-soție, au fost și ei afectați, dar vecinul de peste stradă era afectat mai tare și doamna seara era, cred, că ora 7,00, a făcut mâncare și s-a dus și a zis "Haideți și voi la noi la masă, să mâncăm cu toții!" Sudura asta între oameni este fantastică, pentru că Guvernul României a alocat în primă etapă 10.000 de lei, pentru a-și face oamenii curățenie, pentru a reuși să descongestioneze puțin, dar fără să se ajute între ei, e greu.
- S-a tras concluzia că acesta era tot ajutorul…
- Nu, asta este în primă etapă. După care, în ședința de guvern de ieri, de miercuri, s-au mai alocat încă 15.000 de lei adică pentru a-și putea lua oamenii și electrocasnice, dar și material pentru încălzire, că sunt lemne, că sunt peleți, motorină și, dacă le rămân bani, pot să-și ia și un dulap sau o masă în casă.
- Cum se întâmplă întotdeauna, mai sunt și care fură din gospodăriile distruse, mai sunt și care se duc și iau ajutoare, deși n-au nevoie de ele. Printre altele, oamenii au spus că bine că suntem în campanie electorală că uite ne ajută și pe noi toată lumea toată lumea, atât partidele la putere, cât și cele care vor să ajungă la putere și au fost niște situații neplăcute. Eu n-am să dau nume pentru că nu vreau să fac reclamă nimănui. Dar cred că trebuie să spunem și aici, apropo de punerea la dispoziție a terenului pentru reconstrucția unor case sau construcția lor în alt spațiu decât erau initial, cum se poate face asta? Se poate face la capătul lotului să dai o semnătură ca primar și să dai teren de casă?
C.F.- Din punct de vedere politic am să vă răspund eu, din punct de vedere juridic am să o las pe doamna prefect. Deja s-a depășit linia roșie. Eu nu vreau să mă reprezinte un astfel de individ ca președinte al României. Nu-mi doresc, România are niște reguli și niște legi, chiar și în condiții de război, chiar și în condiții de inundații, chiar și în condiții de alertă, care trebuie respectate. Înainte, dimineață, eu m-am întâlnit cu primarul de la Pechea și mi-a spus: “Am găsit soluții pentru 20 de loturi de casă la care trebuie să fac hotărâre, am chemat topometristul ca să putem să le măsurăm, să facem repede dezmembrarea terenului și lotizarea pentru case și după aia eu le dau”. Acolo primarul din Pechea s-a dus să le spună că a găsit soluții. Ce a primit? A primit niște urlete, niște zbierete, de parcă cineva nu-și luase tratamentul dimineață, scuzați-mă, dar ăsta este adevărul, asta s-a întâmplat, nu este normal așa ceva! Şi bineînțeles primarul a rezolvat problema, are 20 de loturi puse la dispoziție, sunt 50-60 de oameni care vor să li se construiască case din momentul de față. Să demonstreze oamenilor că nouă nu are ce să ne demonstreze.
A.A.N. - Ceea ce s-a întâmplat acolo a fost într-adevăr un circ ieftin. Oamenii care vor să construiască, nu au atitudine ca aceea pe care eu am văzut-o. Se așază la masă, vorbesc ca niște oameni civilizați și găsesc împreună soluții pe care, așa cum a spus mai devreme și domnul președinte, primarul le-a găsit. Când cauți niște locuri de case, identifici un loc în care să poți construi niște case, mai ales în situația în care oamenii au fost, în primul rând trebuie să te asiguri că nu construiești în zone inundabile. Şi asta a fost o problemă: i s-a solicitat o suprafață de teren care nu era aptă pentru a se construi acolo, pentru că oamenii, dacă Doamne ferește, se mai întâmplă vreodată așa ceva, vor avea aceeași problemă. Şi încă ceva: nu se poate construi în extravilan așa, de pe o zi pe alta! Să facem campanie electorală putem, să arătăm opiniei publice că noi vrem să construim acum și că nu suntem lăsați, putem. Totuși, în momentul în care facem niște declarații publice și suntem politicieni, trebuie să arătăm că știm și legea, iar această parte, referitoare la cum se construiesc lucrurile și cum se fac, sunt unii care nu o stăpânesc, din păcate, și oamenii trebuie să știe lucrul ăsta.
C.F. - Vă dau eu un exemplu, o comunitate din comuna Barcea. S-au dus și și-au făcut case într-o zonă inundabilă, în extravilan, oamenii locuiesc de peste 15 ani acolo și nici în momentul de față nu pot fi autorizați. Iar Electrica nu autorizează să ducă curând energie electrică acolo. Sunt peste 30 de familii, iar primarul din Barcea nu are posibilitatea să le ducă energie electrică acolo nu pentru că nu vrea, ci pentru că este o zonă care în momentul în care vin viituri s-ar putea inunda și cu energie electrică și cu alte transformatoare pe acolo ar putea să pună toată populația în pericol. Dar vorbim despre oameni care gândesc, nu vorbim despre oameni care țipă și nu și-au luat tratamentul!
Foto și video: Bogdan Cînepă Sîrbu și Sebastian Bleoju
