Ziua de 24 ianuarie reprezintă pentru poporul român sărbătoarea naţională ce are o semnificaţie deosebit de importantă, atât din punct de vedere istoric, cât și religios.
La împlinirea a 166 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române sub conducerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, în Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost organizate o serie de manifestări liturgice şi cultural-artistice dedicate acestui moment aniversar.
Conform unui comunicat al Arhiepiscopiei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian s-a aflat în trei localităţi ale judeţului, pentru a-i pomeni pe făuritorii unirii de la 1859 şi a înălţa rugăciune de mulţumire pentru realizarea actului prin care s-au pus bazele statului național unitar roman, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
Mormântul Cocuţei Conachi
Prima oprire a fost în nordul judeţului, la biserica din localitatea Ţigăneşti, la mormintele marilor susținători ai unirii, Costache Conachi și Ecaterina (Cocuţa) Conachi Vogoride, fiica sa.
Cocuţa Conachi, soția caimacamului potrivnic Unirii din 1859, este cea care s-a implicat în realizarea unirii principatelor, renunțând la poziția de primă doamnă a țării, sacrificându-şi familia și viitorul pentru a lupta lângă poporul său pentru unitatea de neam şi de credinţă. În această localitate, ierarhul Dunării de Jos, în prezenta autorităţilor locale şi a numeroşi credincioşi, a săvârşit slujba Parastasului pentru făuritorii unității naționale şi a ţinut un cuvânt de învăţătură despre cei doi mari patrioţi.
Casa memorială "Costache Negri"
Chiriarhul Dunării de Jos a mers apoi în localitatea Costachi Negri, numită în acea perioadă Mânjina, acolo unde marele scriitor și om politic Costache Negri, împreună cu marii oameni de cultură pașoptisti, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo şi Ion Ghica, puneau la cale realizarea acestui ideal al unității.
În comuna gălăţeană se află Casa memorială "Costache Negri", aflată în prezent în restaurare. La Casa memorială, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toți oamenii de cultură și politici care au contribuit la înfăptuirea unirii şi le-a vorbit celor prezenţi despre importanța religioasă și duhovnicească a acestei sărbători.
Biserica "Vovidenia"
Ulterior, chiriarhul Dunării de Jos a mers la Biserica "Vovidenia" din municipiul Galaţi, care era frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. Aici, ierarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba de Te Deum şi Parastasul pentru cei ce au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859.
La eveniment au participat autorităţi din administraţia publică centrală şi locală, credincioşi gălăţeni şi elevi de la Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Andrei", Liceul de Arte "Dimitrie Cuclin" şi Şcoala Gimnazială Nr. 25 din Galaţi.
Înaltpreasfinţia Sa le-a amintit celor prezenţi de semnificaţia aparte pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor, înfăptuit în urmă cu 166 de ani, întrucât, la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza
Manifestările dedicate zilei de 24 ianuarie s-au încheiat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, cu intonarea Imnului de Stat al României, alocuţiunile specifice momentului şi depunerea de flori la statuia domnitorului.
La final, participanții la eveniment, cu bucurie şi entuziasm, s-au prins în Hora Unirii, actualizând istoricul moment din anul 1859.
