Negociatorii contractului de concesionare au uitat de foştii angajaţi ai Căilor Ferate
Vă supunem atenţiei o problemă cetăţenească - ne-a semnalat-o, supărat, Constantin Marcu, din Bereşti, str. Voineşti nr. 3. Pensionar. O viaţă întreagă a muncit la CFR, în condiţii nu uşoare, la Linii. Meseriaş I de cale. Secţia L-9. Uniformă, şubă, şapcă, ierni în care, înfruntând viscolele, păşea din traversă în traversă… În carnetul de muncă, 35 de ani de vechime. Ataşamentul său faţă de Căile Ferate Române nu poate fi zdruncinat nici azi, domnul Marcu se consideră în continuare ceferist. Doar că are o nemulţumire, care nu este numai a sa. O apreciază, în numele concitadinilor săi care au lucrat la CFR, iar acum sunt ieşiţi la pensie, ca fiind strigătoare la cer. Despre ce este vorba? Vă spunem imediat: pe distanţa Galaţi - Bârlad, permisul său cu cupoane pentru trei călătorii gratuite, dus-întors, nu are nicio valoare. Nu este luat în considerare de utilizatorul de azi al acestei linii feroviare - TFC. Poate folosi permisul numai de la Galaţi spre orice direcţie doreşte, de pe cuprinsul României, sau din Bârlad. Constantin Marcu nu poate înţelege în ce fel s-a negociat contractul de concesionare a acestei linii, de au rămas pe dinafară pensionarii CFR-ului: „Ori nimeni de la CFR n-a cerut, ori nu s-a insistat suficient pe satisfacerea unui drept legitim al nostru, să avem posibilitatea să ne deplasăm cu trenul până la Bârlad sau la Galaţi, pe baza permiselor. Le ţinem degeaba în buzunare. Pentru mine e o nedreptate, una dintre alte câteva. La momentul pensionării, ni s-au acordat 12 călătorii dus-întors. Câte una completă pentru fiecare lună din an. Acum, reduse la un sfert, ne-am pomenit că nici pe acestea nu le putem folosi după cum dorim… Fiind, în general, ca pensionari, oameni care nu se îndepărtăm prea mult de localităţile în care avem domiciliile, interesele noastre cele mai frecvente sunt să ajungem cu trenul la Galaţi şi la Bârlad. Te-ai urcat, însă, în automotoarele TFC? Scoţi banii, nu interesează pe nimeni că ţii permisul în mână…”
