Deşi garantat şi obligatoriu / Concediul de odihnă, diferenţiat între bugetari şi privaţi

Deşi garantat şi obligatoriu / Concediul de odihnă, diferenţiat între bugetari şi privaţi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Concediul de odihnă este un drept garantat de Constituţia României şi de Codul Muncii. "Potrivit legislaţie, este garantat şi obligatoriu, adică nu se poate ˝negocia˝ dacă iei concediu de odihnă sau nu. De asemenea, el nu poate fi redus sub limita minimă legală, chiar dacă salariatul cere acest lucru. Renunţarea sau limitarea sunt absolut nule. Durata minimă a concediului de odihnă este de 21 de zile, pentru un bugetar care are între unu şi cinci ani vechime. În cazul unei persoane care a lucrat peste cinci ani, concediul de odihnă este de 25 de zile şi el creşte în funcţie de vechime. În cazul salariaţilor de la firmele particulare, acordarea concediului de odihnă este în funcţie de contractul individual de muncă şi porneşte de la 20 de zile”, ne-a spus Ionel Petrea, director executiv al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi.

Sunt şi categorii speciale care, potrivit legii, beneficiază de zile în plus. Astfel, primesc trei zile suplimentare de odihnă tinerii care lucrează şi nu au împlinit 18 ani, dar şi persoanele cu nevoi speciale. În calculul concediului de odihnă nu intră zilele de duminică şi sărbătorile legale.

Se poate „compensa” concediul de odihnă în bani? „Singura situaţie în care se poate recurge la această situaţie este atunci când salariatul încetează relaţiile de muncă şi mai are zile de concediu de odihnă neefectuate. Indemnizaţia concediului de odihnă este reglementată de articolul 150 din Codul Muncii şi, în cazul bugetarilor, nu poate fi mai mică decât salariul de bază al angajatului, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent”, precizează interlocutorul.

Cât despre acelaşi drept al angajaţilor de la firmele particulare, acesta este în funcţie de negocieri şi de contractul individual de muncă, drepturi care, în cele mai multe situaţii, sunt în defavoarea salariaţilor şi încep fără sporuri, fără indemnizaţii etc.

Poate că ar trebui ca Legislativul României să revină asupra unor prevederi legate de drepturile fundamentale ale salariaţilor din privat, fiindcă după legislaţia actuală - interpretabilă şi laxă - cei care pierd sunt întotdeauna "cei mici", angajaţii. Pe de altă parte, dihotomia aceasta între "bugetari" şi angajaţii în sectorul privat ne dă impresia că trăim în două Românii.

Citit 11132 ori Ultima modificare Miercuri, 11 Decembrie 2013 17:55

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.