La 54 de kilometri de Galaţi, altădată la extremitatea apuseană a fostului judeţ Covurlui, se află comuna Cudalbi. Aşezare răzăşească, despre care cudălbenii ştiu că este localitate ştefaniană, înaintaşul lor fiind Ştefan Cudalbul.
Moise N. Pacu - autorul cărţii „Judeţul Covurlui”, apărută la 1891 - ne spune că printr-un uric (din 1472), Voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt i-a „hărăzit lui Ştefan Cudalbul, vornic, şi Izbaşă Ioan Vrabie o bucată de pământ peste Valea Gerului, în locul unde este astăzi comuna Cudalbi”.
Istoricul Paul Păltănea, a cărui acribie am cunoscut-o, negăsind în cercetarea sa acest uric domnesc, este de părere că numele localităţii Cudalbi nu se trage de la Ştefan Cudalbul, „nici de la Manolache Cudalb” - oştean de-al lui Ştefan Voievod. Profesorul Paul Păltănea consideră că sursele sus-menţionate sunt „mincinoase” şi susţine că numele aşezării Cudalbi vine de la un alt întemeietor, anume Marcu Cudalbu, din judeţul Vaslui, menţionat într-un document de la 23 martie 1602.
Cu sau fără voia istoricilor, cudălbenii („Cudalbul” are sens de „bălai”) şi-au făcut un cult pentru Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi nu acceptă sub nicio formă că nu sunt urmaşii de-ai săi! Ei se consideră „urmaşii urmaşilor lui Ştefan” şi chiar l-au luat pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare de Ocrotitor spiritual al aşezării.
Astăzi, în 2011, comuna Cudalbi deţine 14.360 hectare teren arabil. Aici sunt aproximativ 2.600 de case, unele dintre ele viu colorate, chiar în culori ţipătoare. Sunt aici 8.300 de suflete. Mai toţi urmaşii lui Cudalb sunt agricultori, iniţiativa privată fiind palidă, vreo 3-4 fermieri şi câteva zeci de birturi.
Gospodarii au în curţile lor 82.622 de animale, din care 70.000 de păsări. Şi, dacă la 1890, la Cudalbi (avea aproximativ 9.000 de fălci) predominau culturile de secară şi cea de porumb, acum grâul este cultura preferată, cultivată (în 2011) pe 3.240 de hectare, restul suprafeţei fiind rezervată altor culturi.
Nod de legătură
Drumurile întrerupte de râpi, de dealuri şi văi, nu prea mai sunt ce erau odată!... Dădeau fiori. Acum, comuna Cudalbi este nod de legătură între Galaţi, Tecuci, Băleni şi Umbrăreşti şi are avantajul că este aşezată la intersecţia a două drumuri judeţene - nr. 251 şi 253.
„În întreaga aşezare sunt 100 kilometri de drumuri, însă noroc de cele judeţene, spune Vasile Dodu (FOTO 3), primarul comunei Cudalbi. În lipsa fondurilor, din 2004, am reuşit să amenajăm vreo 50-60 de kilometri, care au fost pietruiţi. Încă mai avem de lucru la acest capitol, pentru că în anumite zone râpile le dădeau de furcă localnicilor. În ultima perioadă, am realizat şi trei poduri, pentru o mai bună legătură între oameni şi pentru uşurarea muncii lor”.
Mai este loc de asfalt
Într-o descindere printre cudălbeni, domnul Petrache Lupu ne-a semnalat că „probleme cu drumul sunt şi în partea de sud-est a localităţii, la intrarea dinspre Galaţi, unde ar trebui pusă măcar nişte zgură...”
În legătură cu acest aspect, primarul Vasile Dodu ne-a explicat că acea zonă va fi în curând asfaltată, printr-un nou proiect aflat în faza de licitaţie. Proiectul a fost câştigat prin Programul Naţional de Drumuri de interes comunal şi judeţean şi se referă la trei kilometri de şosea, plus două poduri. Dar, încă mai e loc de asfalt.
