Intrarea în contact cu persoane rău-voitoare, umilirea online, furtul de identitate şi nu în ultimul rând accesarea unor site-uri pornografice ori a programelor interzise minorilor sunt principalele riscuri care îl pasc pe copilul lăsat nesupravegheat în faţa calculatorului.
Calculatoarele, smartphone-urile şi device-urile mobile cu conexiune la internet sunt un beneficiu al zilelor noastre, inclusiv pentru copii, dar pot deveni rapid un duşman de temut, dacă accesul acestora se face neîngrădit. Abuzurile pot apărea pe nesimţite, afectând de la personalitatea şi educaţia celui mic la integritatea sa fizică ori psihică ori determinând pagube materiale. Supravegherea copilului atunci când navighează şi limitarea strictă a accesului la internet sunt primele moduri de a limita pericolul, dar acestea trebuie dublate atât de educaţie, cât şi de o serie de măsuri preventive, la îndemâna adulţilor care ar trebui să ţină şi ei pasul cu tehnologia.
Filtre pentru site-uri
De la un simplu joc sau aplicaţie, cel mic poate accesa cu uşurinţă site-uri nepotrivite pentru vârsta lui. Există soluţii, şi anume restricţionarea accesului la anumite pagini, folosind programe oferite de browserul de internet.
În Explorer: mergeţi la "Tools", daţi click pe "Internet Options", apoi pe tabul "Content", iar în secţiunea "Content Advisor" selectaţi "Enable". De aici faceţi toate setările. Tabul "Ratings" vă oferă posibilitatea să alegeţi niveluri pentru: limbaj, nuditate, sex şi violenţă. Mai departe, tabul "Approved Sites" vă permite să selectaţi site-urile pe care copilul să nu le poată accesa niciodată, iar cu ajutorul tabului "General" puteţi permite sau interzice accesul pe site-uri care nu au niciun rating, puteţi crea parole şi modifica sistemul de rating.
Windows are chiar "Parental Controls". Pentru a-l folosi, trebuie să creaţi un cont standard separat pentru copil. Astfel puteţi controla orele când cel mic are voie să stea la calculator, ce programe poate accesa şi ce pagini web poate vizita.
La Mozilla găsiţi diferite extensii pe care le descărcaţi si le instalaţi în browserul Firefox, astfel încât să puteţi sta liniştit cât cel mic navighează pe internet şi să nu mai fiţi nevoit să aruncaţi mereu o privire peste umărul lui, în monitor.
Programele antivirus bune vin la pachet cu protecţie firewall şi parental controls (Norton, Panda Internet Security, BitDefender etc.). Mai există programele special create pentru aşa ceva: We-Blocker este gratis şi oferă posibilitatea diferenţierii setărilor pentru fiecare copil. Apoi avem CyberSitter, KidsNet, CyberPatrol, cu ajutorul cărora se pot restricţiona mesaje instant, email-uri şi pagini web.
Goana după "like-uri" le ia minţile celor mici
Tot mai mulţi copii, la vârste din ce în ce mai mici, nu doar că au acces la internet, dar au şi conturi pe diverse reţele de socializare. Sub aparentul avantaj de a fi conectaţi cu prietenii şi colegii de şcoală, se ascunde un pericol pe termen lung, atrag atenţia specialiştii. Aceştia sunt de părere că abonaţii la social media, mai ales cei foarte tineri, devin dependenţi de aprecierea virtuală şi ajung să trăiască în funcţie de succesul pe care îl înregistrează pe Facebook sau pe Twitter. În acest context, tactica părinţilor de a-i spune copilului că este frumos, deştept şi curajos ajunge să nu mai dea rezultatele scontate, dacă pe profilul de pe reţeaua de socializare cel mic nu primeşte aceleaşi aprecieri sau chiar mai mult. "Creierul nostru a creat, cu ajutorul social media, un stimul de recompensă imediată la ce primeşte din jur. Dacă are o sută de like-uri, creşte încrederea, dacă are şapte, îi scade. La nivel cerebral, creierul eliberează dopamină, un neurotransmiţător care se eliberează şi la consum de alcool, fumat sau jocuri de noroc, pentru că senzaţia de plăcere cerebrală este mai puternică decât crezurile omului", explică psihologul Alexandru Pleşea. Ce rezultate aduce pe termen lung utilizarea excesivă a reţelelor sociale? Părinţii pierd lupta pentru întâietate în educarea copilului, deoarece Facebook şi Instagram educă pe mai multe planuri, dar, din păcate, toate în raport cu aspectul fizic şi mai puţin cu latura emoţională. "În acest mod, relaţiile autentice îşi pierd substanţa şi tinerii se transformă în căutători de recompensă imediată. Instagram şi Facebook sunt două instrumente care, în ultimii ani, arată mai mult a iluzie decât a realitate. Au inventat filtre care nu arată realitatea, şi chiar dacă suntem depresivi, acolo arătam coloraţi, cu ochii mari şi bine dispuşi. Ele distorsionează realitatea şi produc reacţii care nu sunt naturale la tineri şi adulţi", conchide psihologul.
