Atunci când aştepţi, mai ales într-o zi ploioasă, într-una dintre cele mai aglomerate staţii de autobuz din oraş, cea din Ţiglina II, vizavi de fostul "Bârlădeanu", nu ai cum să nu remarci lipsa oricărui refugiu pentru călătorii obligaţi să aştepte, în bătaia vântului, a ploii sau a ninsorii, sosirea mijloacelor de transport ale Transurb, singurul operator autorizat pentru transportul regulat de călători din municipiul Galaţi.
Staţia fără refugiu din Ţiglina II nu este nici prima, nici ultima din Galaţi în această situaţie. Şi nici "status"-ul ei nu este vreo noutate, dar vom continua să scriem despre lipsa refugiilor din staţiile de autobuz ale Transurb până când cineva va face, în sfârşit, ceva concret. Pentru că de vorbe goale toată lumea s-a săturat, probabil chiar şi cei care le... produc. Haideţi, dragi autorităţi, poate ne mobilizăm un pic şi punem şi noi nişte adăposturi ca lumea în zecile de staţii lăsate orfane de orice acoperiş. Şi poate reuşim să montăm nişte refugii adevărate, mai spaţioase şi mai "competente", care să te apere cu adevărat de soarele arzător al verii, de ploaia în rafale a toamnei, de vântul tăios ori de ninsoarea viscolită - aşa cum se întâmplă de multe ori, iarna, într-un oraş dintr-o ţară cu o climă (încă) temperat-continentală, cu patru anotimpuri.
Conform caietului de sarcini al unei licitaţii lansate recent de Primăria Galaţi, pentru staţiile rămase descoperite din oraş se doreşte achiziţia a două tipuri de refugii: late, respectiv, înguste. Un refugiu lat măsoară patru metri lungime, are o lăţime de 1,30, o suprafaţă utilă de cinci metri pătraţi şi este dotat cu o bancă de lemn lăcuit. Un refugiu îngust este... şi mai îngust decât cel lat, ca să glumim puţin: are numai 1,10 metri lăţime şi o suprafaţa utilă de 4,40 metri pătraţi. Culmea rafinamentului, va avea şi el o bancă din lemn lăcuit.
Conform unei declaraţii a primarului Ionuţ Pucheanu, făcută chiar în această lună, staţia din Ţiglina II este una dintre cele mai circulate din oraş, în care se suprapun nu mai puţin de 17 trasee de autobuz şi troleibuz. La orele de vârf, în staţia respectivă aşteaptă uneori chiar şi peste o sută de oameni, care trebuie să ajungă în diferite cartiere din oraş. Aşa că vă invit, pe cei cărora le-a plăcut matematica în şcoală, să calculăm cât timp ne-ar lua, la iarnă, ca să-i înghesuim pe zecile de călători îmbrăcaţi în paltoane în suprafaţa utilă de cinci metri pătraţi pusă la dispoziţie. Şi ţineţi cont că am fost generoşi, am vorbit de refugiul lat, nu de cel îngust!
