Interviu cu Petre Grigoraș: "Îmi doresc ca Oțelul să promoveze"

Interviu cu Petre Grigoraș: "Îmi doresc ca Oțelul să promoveze"
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

La  jumătate de an de la încheierea ultimului său mandat de la gruparea roș-alb-albastră, cel supranumit "cel mai tare din oraș" le ține pumnii gălățenilor în lupta pentru accederea în al doilea eșalon.

Unul dintre cei mai simpatizați antrenori de fotbal la Galați a fost Petre Grigoraș, încă de la primul său mandat, cel din perioada 2006-2009, dar și la celelalte două "descălecări" ale sale, în 2013 și în 2020-2021. "Grig" a aniversat împlinirea vârstei de 57 de ani în această săptămână, iar gândurile sale se îndreaptă tot către fotbal și către Galați, unul dintre locurile unde s-a simțit cel mai bine în carieră.

Cum vă simțiți la un nou moment aniversar al vieții dvs.?

- Sincer, mă simt foarte bine, iar asta este cel mai important. Sunt sănătos, am trecut cu bine de toate problemele pe care le-am avut. În vremurile de astăzi, dacă ești sănătos, te poți considera un om fericit.

Am auzit și de planuri pentru o școală de fotbal. Ne puteți da mai multe amănunte?

- Încercăm, eu şi fiul meu, Alex, care a jucat și el fotbal la nivelul primei divizii, să facem o școală de fotbal. Am demarat deja proiectul, avem și un teren însămânțat, dar lucrurile vor fi mai concrete abia din primăvară.

Cum evaluați acum, după jumătate de an, ceea ce s-a întâmplat la Oțelul în sezonul trecut, când s-a ratat promovarea la baraj?

- M-am gândit enorm de mult la tot ceea ce s-a întâmplat și cum a fost. Consider că puteam să promovăm anul trecut, dar era nevoie să avem o situație mai liniștită în cadrul clubului. Noi n-am avut parte de condițiile pe care, de exemplu, Oțelul le are în acest sezon, cel puțin până acum. N-am avut salariile la zi la echipă, au fost restanțe de câte 5-6 luni. Era ușor pentru mine să spun că nu sunt condiții și să plec, însă tocmai pentru că țin la Galați, la Oțelul și la toți oamenii de acolo, mi-am dorit să lupt până în ultima clipă. Am venit cu atât de mult entuziasm, încât nu m-am gândit la altceva decât să promovăm. Chiar și în condiții vitrege, fără salarii, fără condiții la stadion, am reușit și am terminat pe primul loc, am câștigat categoric primul baraj cu o echipă mai puternică decât o arată rezultatele, iar apoi, cu Brăila, am avut parte și de puțin ghinion, pentru că, cel puțin în tur, altfel ar fi trebuit să arate scorul final. Am plătit în final compromisurile făcute, pentru că în momentul în care ai o situație dificilă la echipă din punct de vedere financiar, iar aici pot să spun că au fost momente crunte, în care doar puțini oameni au fost alături de noi, de exemplu, cel care ne asigura condițiile de masă. Am fost supărat, dar mi-a trecut, pentru că am fost scos în față drept țap ispășitor, singurul sau printre puținii vinovați, cu toate că n-a fost deloc așa.

- Ce șanse le dați în acest sezon pentru promovare?

- Îmi doresc ca Oțelul să promoveze și nu o spun doar de complezență. M-am atașat de orașul Galați și de tot ce înseamnă spiritul Oțelului, așa că e normal să-i doresc binele. Din câte am văzut, sunt cu banii la zi, au fost îmbunătățite condițiile la stadion, iar aceste lucruri sunt esențiale în atingerea unui obiectiv important. Din păcate, eu n-am beneficiat de aceleași condiții. Prefer să îmi aduc aminte de momentele frumoase petrecute la Galați, pentru că e un oraș care m-a adoptat și mi-a oferit atât de multe amintiri frumoase.

- Nu v-am văzut cu memoriu depus pentru recuperarea salariilor, asta înseamnă că sunteți cu banii la zi de la Oțelul?

- Nu, încă mai sunt restanțe. Însă, așa cum am punctat și mai devreme, respect mult prea mult orașul, clubul și suporterii, încât îmi vine greu să depun memoriu împotriva lor. Aștept și sper că toate se vor rezolva cât mai curând posibil.

Citit 2301 ori Ultima modificare Joi, 18 Noiembrie 2021 00:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.