Se poate spune! (nu?)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Mulţime goală: limită de alb

şi negru... minunat... se poate spune?!...

te uiţi, se uită: un alai în marş,

în alergare spre deşertăciune!

Eu nu mă uit: sunt orb!... eu nu aud:

sunt surd!... (aiastă stare mă ajută

să fiu cu amăgirea paralel,

şi spectator ne/vrednic la derută!)...

Ce strigăte de luptă în alai,

şi de triumf, şi cuvântări de vază,

aplauze, urlări, vorbe dum-dum,

focuri bengale...!... toate ricoşează

şi se întorc de unde au plecat,

drept replici, drept răsplată şi aminte

că vanitatea-i fals şi bumerang...

şi glorioşii cad ca nişte ţinte!

Se poate spune cine-i vinovat

pentru aiastă goană-nşelătoare:

uitarea vrunui rost?! orgoliul scump?!

cursul mulţimii din/spre di/sperare?!

Eu nu mai stau... adică mă înalţ, 

să nu s-audă niciodată plânsu-mi

pe cer... destins şi stins distins rămân...

şi perpendicular pe mine însumi!

(Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou")

Citit 9297 ori Ultima modificare Vineri, 10 Aprilie 2020 18:59

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.