Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

şi-aud şi văd: în hohote şi-n lacrimi/ vine trecutul timpului prezent -
vrea să-mi oprească aripile morii,/ să-mi bată vântul drept şi repetent,
şi vrea să-mi hotărască veşnicia,/ şi visul să mi-l ia de la oblânc,
să-mi şteargă amăgirile din zare,/ din care-am tot mâncat şi mai mănânc,
din care-a ciugulit şi dulcineea,/ şi chiar mârţoaga a poftit un pic,
şi vor mai mult, le dau... dar scutierul/ îşi face cruce şi nu vrea nimic
 
şi văd, şi-aud: în hohote şi-n lacrimi/ vine prezentul timpului trecut -
vine să-mi ia şi să-mi repare moara,/ să măcinăm din nou, ca la-nceput,
când orice vis şi orice dulcinee/ îmi clocoteau în suflet şi în trup -
[ce cavalcadă-ntruna, zi şi noapte,/ când scutier aveam un pui de lup
straşnic de blând, sprinten la ferecare/ de pietre vii şi moarte!]... [ce prezent,
şi ce trecut!]... mă-ngrop în poezie/ şi-n vântul strâmb şi sfânt şi repetent

Citit 2922 ori Ultima modificare Luni, 05 Octombrie 2020 17:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.