Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a prezentat, miercuri, într-o conferință de presă la BNR, concluziile Fondului privind economia României, spunând că pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat deja, dar blocat la CCR, este un pas înainte spre consolidarea regimului fiscal, dar că mai este nevoie de alte măsuri pentru a strânge în următorii doi ani 2% din PIB în plus la venituri, relatează digi24.ro.
Prognoza FMI pentru deficitul bugetar la finalul anului este de 6%, iar dacă sunt implementate măsurile recent adoptate ar putea scădea la 5% în 2024. Experții FMI atrag atenția că deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu.
Controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, apreciază FMI, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri. De asemenea, pragul cifrei de afaceri pentru IMM-uri ar trebui să fie de 60.000 de euro. Membrii misiunii FMI au criticat de asemenea și modul de implementare a măsurilor, considerând că politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă.
Potrivit Agerpres, experţii FMI consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economie cu emisii neutre de carbon.
Experţi FMI au arătat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT, precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională menţionează că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
În plus, aceştia subliniază că politica fiscală trebuie să fie bine planificată şi comunicată în mod clar, pentru a oferi predictibilitate gospodăriilor şi firmelor.
