Fostul șef al secției Parchetelor Militare, procurorul Cătălin Ranco Pițu, care a supervizat Dosarul Revoluției în perioada 2016-2022, își exprimă o atitudine moderat-optimistă privind finalizarea acestei cauze, afirmând că dosarul ar putea reveni în instanță „într-un termen rezonabil”.
Într-un interviu acordat postului Digi24, Pițu a subliniat că rechizitoriul pe care l-a întocmit prezintă „starea de fapt, cu acuratețe maximă” și detaliază toate faptele, inclusiv acțiunile fostului președinte Ion Iliescu. „Opinia mea exprimată prin respectivul rechizitoriu a fost că Ion Iliescu s-a făcut vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de crimă împotriva umanității, la fel cum am considerat și pentru celelalte persoane trimise în judecată, dar și pentru multe alte persoane care, fiind decedate la momentul întocmirii rechizitoriului, nu puteau fi trimise în judecată.”
În prezent, dosarul s-a întors la secția Parchetelor Militare pentru a fi refăcute anumite aspecte, urmând ca autoritățile să decidă pașii următori. „Adevărul nu este niciodată târziu a fi rostit, indiferent dacă este prin acte oficiale, soluții judecătorești sau dezbateri publice. Am trăit o frustrare ca urmare a deciziilor Înaltei Curți, dar trebuie să acceptăm realitatea. Nu știu ce va urma, însă cred că trebuie să rămânem optimiști, sperând ca justiția să-și spună cuvântul.”
Referindu-se la durata îndelungată a procesului, Pițu remarcă faptul că dosarul, extrem de complex și voluminos, necesită timp pentru a fi judecat corect. „Pentru justiție, niciodată nu este prea târziu, mai ales când este vorba despre o reparație morală pentru victimele Revoluției și ale mineriadelor.”
Fostul procuror face și o analiză critică a perioadei de după Revoluție, apreciind că dosarul a fost tergiversat din cauza unui „mecanism de blocare” cu implicații politice și judiciare. Pițu susține că atât procurorii, cât și judecătorii poartă responsabilitatea pentru întârzierile în soluționarea cazului. „Atunci când o cauză este retrimisă la parchet, trebuie motivat acest lucru, iar cel mai frecvent argument este că rechizitoriul nu respectă exigențele legii”, explică Pițu, evidențiind că în ultimii 30 de ani, între 1990 și 2016, nu s-a făcut suficient pentru soluționarea dosarului.
Totodată, subliniază că începând din 2016, când s-a dorit cu adevărat, s-au făcut pași importanți pentru a duce dosarul mai departe.
