te-am căutat cu Carul Mare,/ dar tu fugeai cu Carul Mic –
erai frumoasă şi răbdare/ – eu te strigam, şi te mai strig!!!
doamne, şi ce îndepărtare,/ ce cai pursânge, şi ce roţi
mai mari decât la carul mare/ te ajutau să fugi de toţi!!!
ce mici erau roţile mele/ – mai mici decât la carul mic –
nicicând să nu te pot ajunge,/ să fiu nimic supra nimic!!!
şi, dacă nu va fi să fie/ tot ce mă bântuie prin gând,
în carul meu pun păpădie/ şi umblu singur pe pământ!!!
acolo nu e loc de mine,/ de tine nu e loc aici –
tu eşti misterul Lunii pline,/ eu sunt misterul Lunii mici!!!
tu eşti şi lungă şi înaltă,/ eu nu sunt nici măcar adânc –
eu umblu veşnic după tine,/ cu stele chioare la oblânc!!!
şi tot aşa: care pe care(?)/ şi până unde(?) până când(?) –
ce căutare gratuită:/ car după car, plângând, râzând!!!
se poate face schimb de care,/ dar ce menire(?) ce câştig(?) –
decât NIMIC în carul mare,/ mai bine TOT în carul mic!!!
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CARE pe CARE (către Eugen Necel – La Mulți Ani!) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
