te-am căutat cu Carul Mare,/ dar tu fugeai cu Carul Mic –
erai frumoasă şi răbdare/ – eu te strigam, şi te mai strig!!!
doamne, şi ce îndepărtare,/ ce cai pursânge, şi ce roţi
mai mari decât la carul mare/ te ajutau să fugi de toţi!!!
ce mici erau roţile mele/ – mai mici decât la carul mic –
nicicând să nu te pot ajunge,/ să fiu nimic supra nimic!!!
şi, dacă nu va fi să fie/ tot ce mă bântuie prin gând,
în carul meu pun păpădie/ şi umblu singur pe pământ!!!
acolo nu e loc de mine,/ de tine nu e loc aici –
tu eşti misterul Lunii pline,/ eu sunt misterul Lunii mici!!!
tu eşti şi lungă şi înaltă,/ eu nu sunt nici măcar adânc –
eu umblu veşnic după tine,/ cu stele chioare la oblânc!!!
şi tot aşa: care pe care(?)/ şi până unde(?) până când(?) –
ce căutare gratuită:/ car după car, plângând, râzând!!!
se poate face schimb de care,/ dar ce menire(?) ce câştig(?) –
decât NIMIC în carul mare,/ mai bine TOT în carul mic!!!
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CARE pe CARE (către Eugen Necel – La Mulți Ani!) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie:
