Ca prin vis... te văd (azi-dimineaţă)
cum cobori pe ţeava unui crin,
dintr-o aşteptare fără număr,
dintr-un timp aproape de amin!
Ca prin vis... te-apropii de ograda
unde-am plâns şi (n)-am avut noroc,
unde-am stat cu inima-n ţărână,
desenat cu varga ta pe loc!
Doamnă... hai şi suie-te-n caleaşcă,
hai să mergem tocmai unde sunt
cele care-au fost (odinioară)
când umblam cu cer(c)ul pe rotund!
Ca prin vis... începi ultima joacă,
sari şi joci cu ciobul de atunci...
şi câştigi... ai steauă norocoasă
şi picioare foarte lungi, lungi, lungi!
Ca prin vis... mă iei oleacă-n braţe,
şi mă-nveţi, şi mă aşterni pe jos...
ciobul tău a fost şi încă este
cel mai scump... şi tainic... şi frumos!
Doamnă... hai şi suie-te-n caleaşcă,
hai să mergem tocmai unde sunt
cele care-au fost (odinioară)
când umblam cu cer(c)ul pe rotund!
Balada şotronului îndrăgostit (pentru domnul Costică Tânjală, La mulţi ani!) Scris de Ion Zimbru
