Odinioară "demonizate" pentru că ar fi fost rele pentru inimă, ouăle şi-au recâştigat titlul de aliment sănătos în ultimii ani, pe măsură ce studii au stabilit că nu numai că sunt bune pentru muşchiul cardiac, ci şi pentru pierderea kilogramelor în plus, informează dailymail.co.uk.
Însă, recent, cercetătorii canadieni au publicat un studiu care ar putea din nou afecta "reputaţia" ouălor.
Studiul, la care au participat 1.200 de voluntari cu vârsta medie de 61 de ani, a sugerat că ouăle contribuie la crearea plăcii de aterom, o substanţă ceroasă care blochează circulaţia în vasele sangvine şi este asociată maladiilor cardiace. Astfel, prezenţa acestei plăci era mai probabilă la persoanele care consumau cel puţin două ouă pe săptămână. Cercetătorii dau vina mai ales pe gălbenuşuri.
Sunt însă ouăle cu adevărat rele din punct de vedere al colesterolului?
Cel mai recent studiu canadian, menţionat mai sus, contrazice actualele teorii ştiinţifice, spune Helen Bond, de la British Dietetic Association. În urmă cu câţiva ani, Bruce Griffin, profesor nutriţionist la Universitatea din Surrey, a analizat 30 de studii care au avut ca subiect oul, realizate pe parcursul a 30 de ani, şi a ajuns la concluzia că acest aliment nu are un impact semnificativ asupra nivelului de colesterol din organism.
Un studiu publicat în American Journal of Clinical Nutrition a mai stabilit că ouăle ajută la reglarea tensiunii arteriale, spune Helen Bond.
Iar anul trecut, cercetătorii de la Universitatea din Alberta au descoperit că gălbenuşul de ou conţine doi aminoacizi importanţi, triptofanul şi tirozina, şi că două gălbenuşuri crude conţin de aproape două ori mai mulţi antioxidanţi decât un măr. Însă prăjirea sau fierberea oului reduce nivelul de antioxidanţi la jumătate.
Ouăle sunt "uzina de energie nutriţională"
În urma modificărilor operate în hrana găinilor, ouăle sunt mai sănătoase în prezent decât în urmă cu 30 de ani. Ouăle din zilele noastre conţin cu 70% mai multă vitamina D şi de două ori mai mult seleniu ca în urmă cu 30 de ani. În multe populaţii, aceste substanţe sunt prezente la un nivel scăzut în organism, iar acest lucru este asociat cu un risc crescut de cancer, maladii cardiovasculare şi infertilitate. Gălbenuşul de ou poate furniza 13 substanţe nutritive esenţiale (vitaminele A, D, E, K, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc etc.).
Care este cantitatea maximă admisă de ouă care se poate consuma?
Specialiştii britanici spun în prezent că oamenii pot consuma câte ouă doresc, atât timp cât au o dietă sănătoasă şi echilibrată. Nu există o limită superioară decât pentru persoanele în a căror familie s-au înregistrat cazuri frecvente de niveluri crescute de colesterol în sânge.
În ceea ce priveşte studiul canadian menţionat deja, specialiştii spun că placa de aterom începe să se formeze oricum după vârsta de 40 de ani. În plus, cercetătorii canadieni nu au luat în considerare factori ce ţin de stilul de viaţă, precum sportul şi dieta alimentară.
Ouăle îngraşă?
Ouăle din zilele noastre conţin cu 20% mai puţine grăsimi, cu 13% mai puţine calorii şi cu 10% mai puţin colesterol ca în urmă cu 30 de ani.
Un studiu publicat anul trecut stabilea faptul că ouăle pot ajuta la scăderea în greutate. Astfel, voluntarele supraponderale care au participat la acest studiu au avut de ales pentru micul dejun între a mânca ouă sau un corn. Persoanele care au ales ouăle au consumat, în medie, mai puţine calorii în restul zilei. Helen Bond spune că acest lucru se întâmplă pentru că proteinele din ou oferă o senzaţie de saţietate mai mult timp.
