Singurătate (la mormântul copiliţei Ioana Cristina Bălan)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Moto: "Singurătate - geam de Monastire - / prin tine-şi trece Timpul puritatea/ dinspre trecut sau din închipuire:/ te duci, te-ntorci cu viaţa şi cu moartea!// Atâtea chipuri: liniştire largă/ în flori de tei, în piatră, în altare.../ cu ochii stinşi, dar fără să se-ntoarcă,/ ajunge iar în punctul de plecare!// Şi iar îmi traversează carotida,/ şi mă trezesc pe linii de Sosire!/ O, Eli, Eli!... plânge Piramida./ Singurătate - Geam de Monastire!"// - (Iolanda Cremene)

Moartea durează cât drumul până la Naştere.

Stai pe genunchi în Altarul Veşniciei şi zici:

aici hodineşte Roaba lui Dumnezeu,

Privighetoarea!

Citit 6773 ori Ultima modificare Luni, 15 Octombrie 2018 17:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.