Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"
Să fii cu minte... nu mai trece mult
şi-ncepe iar oprirea următoare,
sub farmecul aceluiaşi salcâm
umplut cu păsări şi suit în floare,
păzit de-un zmeu mărunt şi delicat,
scăpat din timp, aşa, ca prin minune,
şi prigonit, şi alungat din cărţi,
din vis-răsare, spre frumos-apune!
Nu se mai poate... nu mai are cum
să nu se-ntâmple şi să nu se-ntoarcă
secunda-nchipuirii sub salcâm,
secunda cea mai lungă şi mai largă,
în care să încapă tot ce-a fost
zmeu, făt-frumos, ileană... şi cuvinte,
aşa, ca într-o carte cu poveşti...
să stăm cuminţi şi să citim cu minte!
