n-am mai fost la voi, am fost la alţii/ şi au fost şi ei la fel ca voi –
voi şi alţii îmi strigaţi din urmă:/ nu ai nici o şansă...fără noi!
ce te-ai face (tu) fără regrete?/ ce te-ai face (tu) numai nădejdi?
n-ai mai şti nici cum, nici care parte/ a deşertăciunii noastre eşti!
n-ai mai şti dacă e bună calea/ cea pe care mergi, şi mergi, şi mergi –
uită-te prin câtă admirare/ stăm şi tremurăm ca nişte vergi
în bătaia unui vânt năprasnic,/ unei zodii – (tu) nu vezi, când treci?
uită-te cum recile sunt calde!/ uită-te cum caldele sunt reci!
treci, însă mai uită-te şi-n urmă!/ altfel, poţi să crezi că nici n-ai mers!
numai urma-i adevărul singur/ din MIRAJUL CESTUI UNIVERS!
