Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Oraşul Mangalia poate fi considerat un loc cunoscut multora şi numai pentru faptul că mulţi bărbaţi din Galaţi şi-au efectuat stagiul militar în una din unităţile de marină aflate pe malul Ghiolului. De această dată Mangalia nu va fi decât punctul de plecare într-o călătorie prin Dobrogea de Sud.

Peştera Limanu. Trecem podul de peste apele salmastre ale Ghiolului şi la prima intersecţie facem dreapta spre satul Limanu. Dincolo de ultimele case, pe partea dreaptă a drumului, se află Peştera Limanu. Galeriile au o geometrie surprinzătoare, atât prin secţiunea lor dreptunghiulară neaşteptat de perfectă, cât şi prin dispunerea lor în plan orizontal sub forma unui labirint. Formele geometrice ale galeriilor s-ar putea explica prin dizolvarea diferenţiată a straturilor de calcar sarmaţian, cât şi prin sistemul rectangular de fisuri verticale preexistent în masa de rocă, înainte ca aceasta să se scufunde sub nivelul apelor freatice. Aceste fisuri verticale au funcţionat ca nişte ,,cuţite” ce au tăiat pereţii drepţi ai galeriilor. Cu o lungime totală a ,,labirintului” de 3.640 m, Peştera Limanu, dacă nu e cea mai lungă din ţară, cu siguranţă este cea mai întortocheată, iar riscul de rătăcire este demn de luat în seamă. Dealtfel, prin galerii pot fi văzute câteva ,,fire ale Ariadnei” desfăşurate de temerarii care au purces la explorarea golului subteran.

Cetatea Albeşti. De la Peştera Limanu drumul asfaltat urmează valea care prelungeşte Ghiolul Mangalia spre amonte. În localitatea Albeşti nu ţinem cont de indicatorul turistic cu numele cetăţii (care trimite într-o direcţie diametral opusă), ci urmăm spre amonte cărarea de pe malul drept al văii. Cetatea Albeşti este o veche fortificaţie grecească, cercetările dovedind că ea a funcţionat ca un ,,satelit” al cetăţii-port Callatis. În secolele 4-3 î. Hr. cetatea a jucat un rol militar şi chiar de port, având în vedere că în acele vremuri apele mării ajungeau până la baza zidurilor de piartă.

Canaraua Curvii. De la Albeşti drumul ne poartă prin sate retrase prin văi meandrate, fugind din faţa vântului care mătură podişul dobrogean. Citim pe indicatoare ruginite: Cerchezu, Viroaga, Căscioarele. În localitatea Olteni prindem o cărare ce coboară spre o derea seacă (derea=canara, vale meandrată şi cu pereţi verticali). Canaraua Curvii denumeşte un gen de locuinţe rupestre suspendate la o înălţime de circa 25-30 m deasupra firului văii. Numele vine de la fetele furate şi necinstite prin aceste locuri de către bandiţi din vremuri de mult apuse.

Peştera cu Sarcofage. Firul principal al canaralei în care ne aflăm continuă mult spre amonte şi după circa 3km trece graniţa în Bulgaria. Peştera cu Sarcofage se află suspendată la 6 m în peretele de calcar friabil. Ea este un cavernament natural, dar ajustat în unele porţiuni şi de mâna omului. Lungimea galeriei este de 15-20 m. Peştera cu Sarcofage de la Olteni este unicat în România, aici aflându-se singurele sarcofage găsite într-un spaţiu subteran natural. La intrare, în podeaua de piatră, au fost descoperite 3 scobituri de mărimea unui om, identificate a fi sarcofage fără pietre de capac. Accesul în peşteră necesită scară, ori coborâre în rapel.

De la Olteni mergem spre Ostrov cale de vreo 40km. În localitatea Băneasa facem stânga pe un drum ce duce la o carieră de calcar, apoi urmăm un drum forestier printr-o pădurice cu arbori mediteraneeni. Într-un loc mai deschis remarcăm o mică mânăstire în construcţie. În peretele de calcar din stânga lăcaşului de cult se află Canaraua Fetii, la o înălţime de circa 15-20m. Ne atrag atenţia ,,pilieri” de susţinere, grote cu scurgeri parietale de hidrocarburi, fisuri largi în care se zăresc fagurii unor roiuri de albine sălbatice. De la Băneasa DJ 223 ne conduce în Rasova şi după alţi 10 km ajungem la Autostrada Soarelui.

Citit 3992 ori Ultima modificare Vineri, 22 Martie 2013 12:02

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.