* Bătuta cu strigături din farfurie. Fiţi sinceri: aţi mânca o mâncare în care toţi, de la bucătarul şef până la ultimul spălător de vase şi-au băgat picioarele, sfinţii, mamele, bunicile şi alte… organe? O farfurie gătită în isterie generală şi asamblată cu strigături, înjurături, furie şi frustrare. Nu ştiu alţii cum sunt, vorba povestitorului genial Creangă, dar mie mama mi-a spus că mâncarea iese mult mai bună dacă este gătită cu un strop de dragoste, cu suflet, când e făcută de plăcere, nu de nevoie. Ei bine, niciunul din ingredientele de mai sus n-a existat la runda de marţi seara a emisiunii MasterChef. Cei trei chefi urlau, ameninţau şi înjurau ca birjarii, concurenţii alergau capii sau se dădeau de ceasul morţii, fum, mizerie, ţipete şi groază! Dacă aş fi fost în locul cadeţilor pe care au fost testate bucatele gătite în asemenea condiţii, cred că mi-ar fi fost frică să mă şi uit în farfurie. Eu înţeleg că totul e show, că totul trebuie făcut sub presiune, dar dacă un concurent ajunge să primească un pumn în burtă şi-un picior, başca ameninţări, şi să aibă nevoie de bodygard, treaba e nasulie rău.
* Ouă de chef. În disperare de cauză, sexoasa emisiunii, „noua casnică”, a dat jos textila de pe ea şi-a scos la bătaie sânii siliconaţi pentru impresionarea ofiţerilor care trebuiau să-i guste din mâncare. „S-a golit goliciunea!”, a comentat răutăcioasă o colegă, fără să înţeleagă că o pereche de sâni opulenţi fac orice platou mai apetisant. Momentul maxim nu a fost că aceeaşi sexoasă a sărit la bătaie, ci că unul dintre concurenţi şi chef Florin au ajuns să se proptească, nas în nas, ca rinocerii. „Cine biip mea eşti tu să ţipi la mine?” - „Nu te-am lovit cu nasul!” - „De ce mă împingi tu pe mine” - „Spune, te-am lovit?!”, a fost duelul verbal al celor doi, urmat de concluzia fostului concurent: „Norocul meu că n-am avut reflexele genunchiului în ouăle lui, a scăpat nevătămat şi totul este bine când se termină cu bine”. Ei şi dacă îl pălea reflexul, ce mare chestie, ieşea omletă de MasterChef!
