* „Vreau să trăiesc mai mult”… „Vreau să nu mai strănut, o tabletă de iubire vă rog”, ştiţi refrenul reclamei cu farmacia. Mă obsedează primul vers cântat de Alexandru Arşinel. „Vreau să trăiesc mai mult”. Pentru că, de la o vreme, mai aflăm despre marii artişti doar din pomeniri şi necrologuri, ori de la transmisiuni directe din faţa spitalelor unde-şi alină neputinţele şi suferinţele trupeşti… prin moarte. Pentru că da, vedetele mor la fel ca toţi oamenii. Nu îndrăznesc să comentez povestea transplantului. Bolnavii de rinichi, pacienţii cu dializa în vene şi cei dragi lor au tot dreptul să judece dacă maestrul şi-a primit organul peste rând şi cum s-a petrecut asta. Nu pricep ce loc are în toată povestea asta actorul Mihai Bendeac. Şi de ce a simţit nevoia paranoic-viscerală să tragă şuturi în rinichiul abia primit de Alexandru Arşinel, de parcă i l-ar fi luat lui. Mă întreb, sinistru, dacă în ipoteza că Arşinel va respinge rinichiul, Bendeac va avea oareş’ce satisfacţii. Am încercat să mă uit la proaspăta emisiune gestionată de Bendeac, pe Antena 1, şi am simţit că mă înec până în prag de vomă, de poante ieftine şi de personaje sufocante prin propria lor apariţie parodiate grosier sau grobian. Mi-e dor să râd sănătos şi curat, aşa cum râdeam pe vremuri de scheciurile jucate de Stela şi Arşinel, ori de Nae şi Vasile. Şi îl prefer de zece ori pe Arşinel în travesti în „Neveste vesele” decât pe Bendeac jucând-o pe Andreea Pora. Şi tare mi-e că Bendeac ar avea nevoie de un transplant de umor adevărat, viu şi sănătos. Şi că nici Gogâie şi Momâie n-or să-l poată ajuta! Nici măcar ca să facă oamenii să râdă - scuzaţi, dacă tot era vorba de rinichi - până fac pe ei…
* Stomatologie politică. În vreme ce ţara e împărţită ridicol în „iubitori de maidanezi” şi „eutanasiatori de câini”, un consilier a venit cu "salvarea". I-am ascultat "teoria" la România Tv: castraţi sau nu, câinii tot muşcă! Pentru că oamenii ajung la spital muşcaţi, nu violaţi. Deci ca să nu mai muşte, să le scoatem dinţii!
