Tu nu (m)-ai visat niciodată/ că-s mort după tine, pe vale, că-s drumul (şi sensul) pe unde/ merg toate cuvintele tale, din care ai fost întrupată/ şi (s)pusă pe-aceeaşi cărare cu mine, s-ajungem acolo,/ la capăt, la margine...! Oare de ce nu încerci? de ce-ţi place/ departe de vis? ce se vede din lumea cea fără oniric/ şi clară ca nuca-n perete? În crederea ta cum că unde-i/ prea multă visare se-ntâmplă dormire în gol, minciunire,/ că numai fantasmele îmblă cu preşu ...

mărturisesc: nu are rost să mai aştept când veşnicia stă cu mâinile pe piept ş-ascultă cântul cel de dus/ acolo, jos... acolo, sus... unde nu-i nimeni prost, urât, frumos, deştept! n-am mai văzut de mult atâţi nemuritori înlăcrămaţi... şi doar de mii şi mii de ori am tot murit ş-am tot plecat/ (ne)hotărât, (ne)vinovat... şi m-am întors şi am trăit adeseori! am fost cicoare, mierlă, piatră, lup şi tei, verb şi adverb şi aoleu şi alelei... ş-am fost şi zbor şi ...

Visez lovitură de stat... şi apoi/ mă culc pe tânjală - [eu sunt un pasiv, un pacific, nu am/ pe nimeni vro boală, nu port nimănuia vro pică, nu ştiu/ de ură şi sfadă, nu gâdil fitilul, nu iau din context,/ las lumea să creadă că văd cum s-aude (pe lung şi pe lat)/ ş-aud cum se vede, şi cum se lipeşte ghebosul de gard/ şi nuca-n perete!] Se face că trece în sus şi în jos/ suita regală, că vârfu-i la bază şi baza-i la vârf.../ [ce fel de răscoală mi-i dat să vi ...

!e naltă şi singură până la norde lungă şi zdravănă până la sudo scriu şi-o citesc şi-o învăţ şi o porto ştiu şi o strig şi o văd şi-o aud!!şi zice că poate fi sete la toţişi foame şi vis şi alint şi norocjeratec la cai şi lungime la roţidreptate la drum şi-ndemnare la foc!!e-un fel de mireasă a celui ce-a fostun fel de car mare suit în car micpotcoava şi hamul şi şaua la rostîn metru-acum şi în metru-antic!!şi cere nuntire la sud şi la nordşi cere nunt ...

(!) el a plecat de atunci şi de acolo,pur şi simplu şi singur ca dumneavoastră (!)(!) el este ne/cunoscutul, el este ne/mărginitul,el este ne/cugetatul, el este ne/dumiritul,el este ne/meritatul, el este ne/curatul,el este ne/voitul, ne/semnificantul,ne/fârtatul, ne/suferitul, ne/auzitul, ne/văzutul (!)(!) el este dar în cale, el este cale-n dar (!)(!) el este, el nu este (!)(!) dar,spre surprindereaşi spre straşnica dumneavoastră ne/norocire,în pogorâre sau cădere spre pământ(l) ...

Şterge-ţi trecutul, fugi de viitor,ieşi din prezent, stai totdeauna lângă,azvârle ceasul, fii atemporal...secunda-i fiara care te mănâncă!Ispititoare-n cest făţarnic jocde-a viaţa şi de-a moartea, se alintăprotocolar, se gudură lasciv,îţi face semne dulci din/spre oglindăşi-ţi răsuceşte mintea până cândîi pici în braţe, cârpă la picioare...apoi... (apoi ce pot ca să-ţi mai spun?)...s-aud (melodramatic) dinţi şi gheare!Nu da nicicând încredere la timp...(ştii ...

!scriu cu cretă pe zăpadă/ rugăminte către sfântultot văzduhul se-nfioară/ şi îmi spulberă cuvântulşi mi-l duce hăt departe/ unde nimeni nu ascultăşi-mi rămâne rugămintea/ pururea necunoscutăşi cu varga pe ţărână/ scriu aceeaşi rugăminteşi o ia şi-o duce vântul/ unde nu mai sunt cuvintescriu cu sete pe oglinda/ apei pururea-n mişcareşi-apoi ruga mi se-nalţă/ şi-mi întâmplă-nnourareşi-apoi plouă şi iar plouă/ şi-apoi ninge şi iar ningeşi se scurge şi ...

a plecat fără să zică/ dacă vrea dacă nu vreadacă ştie dacă poate/ vro ceva sau altcevacred că n-are ce să ştie/ ce să poată şi să facăîntr-o lume năzuroasă/ delirantă şi buimacăşi acuma-i unde este/ locul ei (ne)cunoscutşi ar vrea să se întoarcă/ dar nu are începutnici sfârşit nici alinare/ are doar (ne)norocirede a zice că (nu) vede/ dacă-i o în(de)plinirestă pe margine şi tace/ şi refuză orice-ar zicecareva că-i mai râvnită/ chiar decât euridiceşi or ...

Domnule învăţător, parcă ieri am trăit liniştea cea mai adâncă în sala de clasă cu dumneavoastră, parcă ieri stăteam şi ascultam lângă tablă şi lângă fereastră cele mai curate cuvinte din cartea de citire, pe care ni le desenaţi părinteşte, să nu le uităm şi să ne mire atâta vreme cât citim şi scriem româneşte! Domnule învăţător, liniştea ceea se face din ce în ce mai înaltă în jurul jurului mai mic şi mai mare, în lumea mai rece şi-n lumea mai cal ...

încet-încet,frumoasă şi sobră ca o văduvă de război şi de pace,se apropie dinspre ultimul cuvânt,nu zice bună dimineaţa, bună ziua, bună seara -şi începe, şi face, şi tace, şi face, şi tace, şi face,şi se miră că nu mă aude nici plângând, nici râzândîncet-încet,cum un tămăduitor neaşteptat şi parcă trimis specialsă mă descânte de dragoste, cu buruiană de urât,se apropie fără să se ferească de ochii lumii,ca şi cum vine la ultima noapte, la ultimul ba ...