* Într-o joi, la ora 14. „Era o dependență foarte gravă, patologică, aș putea spune. Mă culcam noaptea cu gândul să mă trezesc dimineața ca să fumez o țigară, că de-abia așteptam. Era «iubirea» mea. Efectiv, mi-a condus toată viața acest viciu. Și acum realizez asta, dar încă sunt furioasă. Încă e ca după un divorț. Am visat acum două seri că furam un pachet de țigări de la cineva și îi spuneam bărbatului meu: «Hai că am furat țigări». Incredibil!”, po ...