Bună dimineața, draga noastră Marie: bate Lumina la poartă și ne întreabă despre tine,și noi o primim în ogradă, și-i dăm dulceață de cireșe amare,și ea zice că vrea să te mângâie pe frunte,să te trezești numai lângă ce și numai lângă cinecrede că ești cea mai frumoasă dintre cele mai rareIlene și Zâne șezătoare/călătoare prin basmele de undeam învățat și am aflat că vii la Noi -adică la la Mamă și la Tată -fiindcă Noi avem numai Totdeauna,fiindcă N ...
Mai mult de-atâta nu se poate/ - chiar şi atâta e destul - şi chiar şi-aşa, se poate spune:/ am fost hulpav, viclean, fudul, am tot pândit - la drumul mare - / caleşti cu zâne fără rost, să le dau timp, să le dau farmec,/ pâine şi sare şi-adăpost, şi să le fac şi jucărele/ - o mie şi-una - e-hei! hei! - ce strâmbă-i lumea fără zâne şi feţi-frumoşi şi cai şi zmei! Chiar şi aşa, se poate spune:/ am fost şi straşnic, şi naiv, şi dat exemplu de tândală,/ ş ...
Stă şi aşteaptă-n în sicriu/ - e gata pentru panahidă -câţiva gropari se plictisesc,/ blestemă, râgâie şi-njurăfiindcă n-au timp de pierdut,/ vor să termine şi să-nchidă,să plece-n crucea mamei lor,/ la un pahar cu băutură -doar sunt năpăstuiţi ca noi,/ bătuţi de timpuri şi de vremuri -nu ai cum să nu vezi, n-ai cum/ să nu începi să te cutremuri!Şi nici măcar nu pot să cred/ că stă întinsă-n patru scânduri,că e chiar ea-ntr-un trist balans/ printre confuz ...
(!) într-un Târziu/ iau ce-a rămas mai Devreme, foarte Puţin,/ Sfânt... şi te rog să mi-ajungă până-n Hotar,/ unde Trecutul mă teme cu-n Viitor/ trist cât e Moartea de Lungă (!) (!) n-am Încotro.../ n-am decât Drumul pe care cred că tu-l ştii/ de la FACEREA lumii, Marie - merg, e Târziu.../ parcă am plumb la picioare, însă nu-(ţi) Pot/ spune ce Ştiu eu (şi) ţie (!) (!) dintr-un Pustiu,/ unde Nimic nu se-ngroapă, iau ce-a rămas:/ numai un Susur de Apă, numai un Vis/ - ...
Tu vezi cum Păsările-n zbor,/ ca nişte Cruci, se pierd în Zare, parcă se duc spre-un Veci de Veci/ plin cu seminţe şi cuibare? se duc şi se întorc mereu,/ să ne descânte, să ne-ncânte cu viersul binecuvântat,/ chiar dac-au aripile frânte? chiar dacă n-au ce da la pui,/ n-ai să le vezi înlăcrămate - ne dau, şi Nouă, cât mai Mult/ din scurta lor Eternitate! Stoluri de Cruci deasupra mea,/ deasupra ta, deasupra noastră vin şi s-opresc, din când în când,/ parcă ne cheam ...
N-am învăţat nimic-nimic alt ceva de la prea straşnic răbdătoarea Maică-mea, decât să-mi ţin Cuvântul dat/ la Subiect, la Predicat - altfel, în veac N-am să nu Am ce regreta! Am ascultat, am înţeles şi-am scris frumos cuvântul Dat la cel de Sus, la cel de Jos, şi l-am cetit şi l-am sfinţit/ într-o biserică de Schit - în schitul Zimbru - satul meu Majestuos! Câteva case cu Icoane, cu prichici, cu Cer la Uşă - catedrale Mari şi Mici printre salcâmi şi nuci şi tei,/ ...
(!) deseară vin la tine să te rog ce n-am avut curaj să spun vreodată: hai să tăcem şi hai să facem foc pentru iubirea noastră îngheţată (!) (!) să facem loc - în suflet şi în trup - (de)săvârşirii noastre următoare: şi sub deasupra, şi deasupra sub, şi ceai-descântec de nu-mă-uita(re) (!) (!) să dăm afară timpul dintre noi şi să primim tot necuprinsu-n casă, să împărţim tot ce (n)-avem la doi - ce rai, ce iad, ce mire, ce mireasă (!) (!) nuntă în cer şi nu ...
(!) mâine - poimâine - va să fie-un ieri, cum ieri - alaltăieri - era un mâine, cum "dai" este un fel altfel să "ceri" când gândul ne/milos miroase-a pâine (!) (!) ieri a fost astăzi - cum să (nu)-nţeleg această (ne)greşită perfidie a timpului amarnic, surd şi sec, mut şi hulpav stăpân pe VECINICIE (?!) (!) "acum" - imediat - va fi "atunci" nepăsător la râs, la plâns, la toate, când voi striga zadarnic vorbe lungi - mânca-o-ar moartea de ETERNITATE (!) (!) dar şi "atun ...
(!) bună dimineaţa umblă prin livadă şi-mi alungă somnul ultimului vis, mă şi ocărăşte, mă şi dă afară şi-mi culege mărul (mărul interzis) (!) (!) multe mere roşii, foarte multe mere ia... şi lasă pomul singur, trist, puţin, şi le tăinuieşte azi, după amiază, după cum dă samă şarpele divin (!) (!) vine bună ziua, taie mărul, pleacă, vine bună seara şi ia mărul mort, să aprindă focul şi să încălzească sinusul ispitei, raiul, iadul, tot (!) (!) vine pri ...
Mă uit în jur, silabisesc [să (nu) se ştie]: es-te fru-mos, foar-te fru-mos!...Frumos şi rar, îmbătrâneşte papagalu-n colivie, iar eu degeaba-mbătrânesc în calendar!   Mărturisesc: n-am învăţat să-i dau mâncare acestei păsări, cestui zbor să-i dau deschis, cestei minuni să-i cer oleacă de iertare! Nu i-am cerut, n-am ascultat-o, nu i-am scris!   Stă negreşit pe balansoar...şi mai şi cântă... şi-n ochii mici – două cireşe amărui – văd cum îşi poartă – ...
Pagina 1 din 265