Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABSTRACŢIONISTIC VALS [o amintire cu poetul Corneliu Antoniu]

Scris de Ion Zimbru

Luni, 31 Octombrie 2022 06:37

!nu mai plec nicăieri, nu mai vin nicăieri,

nu mai stau nicăieri – ce ar fi, dac-ar fi?

ce ar fi, de n-ar fi? – sunt ce ştiu că n-am fost:

biet naiv ocupat cu dis/preţul de cost

când ştiam ce (nu)-(mi) dai, când ştiam ce (nu)-(mi) ceri –

să m-adun, să mă scad, să mă-mpart într-o zi

la nimic şi la tot ce-i abstract şi concret –

oare-astfel ce-ai să crezi? oare-astfel ce-am să cred ?

!mă întorc, mă îndrept, mă declar vinovat

pentru tot ce-a murit, pentru tot ce-a-nviat –

a murit fără sens, a-nviat fără sens

n-acest gratis spectacol sadic şi imens,

n-acest timp fără timp, n-acest loc fără loc,

n-acest mod fără mod păcălit de „mă rog”:

nu mai plec, nu mai vin, nu mai stau nicăieri –

mă rup veşnic de mâine, de azi şi de ieri !