Nicolae Titulescu, printre sfinții de pe cupola Catedralei din Etiopia

Nicolae Titulescu, printre sfinții de pe cupola Catedralei din Etiopia
Nicolae Titulescu, diplomat și profet
Evaluaţi acest articol
(19 voturi)

În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, să ne aducem aminte de un român special: diplomatul, profetul și patriotul Nicolae Titulescu. Cel care, cu puțin timp înainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, considera Transilvania "inima României" și nu concepea dăinuirea ființei românești fără unirea României cu Ardealul. Ideile sale privind respectarea granițelor stabilite prin tratatele internaționale de pace, păstrarea bunei vecinătăți între statele mari și mici, respectarea suveranității și egalității statelor în relațiile internaționale și respingerea revizionismului în Europa au fost, în acel moment, imperative care au devenit (până astăzi) strategii și programe de lucru pentru multe state ale lumii, aflate sub tăvălugul Germaniei naziste și al Italiei fasciste.

Ne vom opri asupra misiunii sale ca diplomat la Liga Națiunilor, înaintașa ONU de astăzi, poziție din care Nicolae Titulescu a ajuns să fie cinstit, alături de sfinți, până astăzi de etiopieni. Care sunt împrejurările în care renumitul diplomat român a ajuns în inimile etiopienilor? Din 1921, diplomatul Nicolae Titulescu a fost delegat permanent al României la Liga Națiunilor, unde, în două rânduri - în 1930 și 1931 - a fost președinte. Din acest motiv, în fața Palatului Națiunilor Unite de la Geneva, are un monument. Și nu e singurul, în lume. Cea mai mare cinste însă i-au dat-o etiopienii, așezându-l printre sfinții în Holy Trinity Cathedral din Addis Abeba.

La 5 mai 1936, trupele italiene fasciste intrau în Addis Abeba, capitala Abisiniei, Etiopia de astăzi, stat african cu cea mai veche ființă statală. În următoarea zi, tot teritoriul etiopian era ocupat de trupele fasciste. În această situație, tânărul împărat Hailé Selassié I al Abisiniei (1930-1974) a mers la Geneva, pentru a cere ajutor și pentru a-și afirma hotărârea de a continua lupta împotriva agresorilor. În timp ce se afla la tribună, un grup de ziariști fasciști italieni a încercat să-i obstrucționeze intervenția. Proaspătul președinte al Adunării - Paul van Zeelan - părea timorat și nu a luat atitudine. În acel context, Nicolae Titulescu s-a ridicat și a contestat gestul abuziv al ziariștilor fasciști italieni, rostind fraza care a făcut înconjurul lumii: "Monsieur le Président, faites sortir ces sauvages! Adică, "Domnule președinte, daţi-i afară pe acești sălbateci!"

Acest episod antologic, însoțit de curajul și fermitatea diplomatului român, nu a dat bine în ochii Italiei fasciste, în scurt timp, la intervenția lui Mussolini pe lângă Regele Carol al II-lea, diplomatul român fiind înlăturat. Însă atitudinea lui Titulescu a rămas în memoria colectivă și în conștiința etiopienilor, în semn de dragoste, diplomatul român este așezat la loc de cinste, printre sfinți, pe cupola Catedralei "Sfânta Treime", Holy Trinity Cathedral, din Addis Abeba.

Întâmplarea a fost relatată de însuși împăratul Hailé Selassié I al Abisiniei, în toastul rostit la dejunul oferit, în onoarea sa, de Consiliul de Stat al României, la 26 septembrie 1964: "Relațiile dintre Etiopia și România nu sunt de dată recentă. Noi ne-am cunoscut de foarte multă vreme și cunoașterea s-a transformat de mult timp în simpatie și prietenie. Îndeosebi, eu - personal - nu voi uita niciodată sprijinul curajos pe care l-am primit din partea domnului Titulescu, pe atunci, ministru al Afacerilor Externe al României, în ziua nefericită când am cerut în fața Ligii Națiunilor ajutor împotriva fasciștilor care au cotropit Etiopia. Ceea ce Titulescu a făcut pentru poporul etiopian este înscris în inimile tuturor etiopienilor și amintirea faptelor sale va trăi veșnic".

Catedrala "Sfânta Treime" din Addis Abeba este o Biserică-Memorial, fiind ridicată la dorința împăratului Hailé Selassié I, în amintirea jertfei și a cinstirii eroilor etiopieni care au apărat cu viața lor Abisinia, față de agresiunea fasciștilor italieni ai temutului Benito Mussolini.

În scrierile sale, Nicolae Titulescu precizează însă că exprimarea sa față de ziariștii fasciști italieni a fost alta, iar în sprijinul său vin și declarațiile diplomaților din Mica Antantă (Mica Înțelegere - România, Cehoslovacia, Iugoslavia, aflate sub egida Franței). "La 1 iulie 1936, Majestarea Sa Negusul Hailé Selassié I s-a urcat la tribună pentru a rosti o cuvântare. Înainte de a fi rostit măcar un cuvânt, s-au auzit sâsâieli și huiduieli din galeriile publicului... Când președintele Motta s-a dus sus pentru a-i preda pe vinovați poliției, spre marele meu regret, nimeni nu s-a ridicat să protesteze. Tribuna Ligii Națiunilor trebuie să fie o tribună a libertății și a dreptății, căci altfel nu are nicio rațiune de a fi. Am considerat că îmi revine datoria de a face un gest care să salveze onoarea Ligii... Și am intervenit pentru a-i cere președintelui să păstreze ordinea... Nu am criticat în niciun fel Italia sau pe cetățenii ei, ci am exercitat doar dreptul natural al oricărui delegat de a cere președintelui să nu permită ca publicul să conturbe discuțiile din Adunare... "

Intransigența nu s-a oprit la aceste cuvinte. La 21 octombrie 1935, Guvernul Român a aplicat întocmai sancțiunile luate de Societatea Națiunilor Unite față de statul agresor, deși nu puține au fost atacurile și denigrările presei fasciste italiene, care au condiționat reluarea legăturilor de colaborare între Italia și România de înlăturarea lui Nicolae Titulescu. "Oribilul Titulescu a fost, în sfârșit, dat afară de regele lui (Carol al II-lea) și de întreaga națiune", se auzea, adeseori, în acele zile din august 1936, când Titulescu a fost înlăturat din Guvern. Nicolae Titulescu a fost înlăturat "subit de la toate activitățile ministeriale", pe care le îndeplinise douăzeci de ani, pe 29 august 1936.

A murit pe 17 martie 1941, după mai bine de patru ani în exil, în Franța, departe de țară. Deși a dorit să fie înmormântat la Brașov, Regele Carol al II-lea și guvernul aservit Germaniei fasciste s-au opus. După jumătate de veac, în martie 1992, trupul său neînsuflețit a fost adus în România și depus "Acasă", lângă Biserica "Sfântul Nicolae" din Șcheii Brașovului, loc pe care diplomatul și vizionarul român îl considera "inima României".

"Arhitect și apărător al dreptului internațional"

CARIERĂ. Patriotul Nicolae Titulescu este unul dintre diplomații români mult mai cunoscut în afara României, decât "Acasă", cum îi plăcea să spună. Este una dintre personalitățile marcante ale secolului XX, fiind considerat "arhitect și apărător al dreptului internațional" și autor al sintagmei: "Pacea nu se proclamă, pacea se cucerește!".

S-a născut pe 8 martie 1882, fiind fiul Mariei Urdăreanu și al lui Ion Titulescu, fost prefect de Dolj și președinte al Curții de Apel Craiova. A fost școlit la Liceul "Carol I" din Craiova, urmând, apoi, Facultatea de Drept din Paris, fiind licențiat cu lucrarea "Essai sur une théorie des droits éventuels".

A fost ministru al Afacerilor Străine al României în două rânduri, în perioadele 1927-1928 și 1932-1936. A fost și a rămas vocea diplomației românești, în veacul XX și după, iar principiile sale de drept internațional, însușite de forurile internaționale, sunt principii de politică externă pentru multe state ale lumii. De pildă, cuvintele lui Titulescu rostite împotriva agresiunii și a atentatului la adresa independenței unor state au fost auzite în 1990, de la tribuna Organizației Națiunilor Unite din New York, când Kuweitul a fost ocupat de Irak.

În semn de respect, la Academia Diplomatică din Paris, al cărei președinte a fost, Nicolae Titulescu are un bust făcut de Ion Jalea. În fața Palatului Națiunilor Unite de la Geneva, for al cărui președinte a fost în două rânduri, are un monument, iar la Bratislava, la Universitatea "Komensky", are numele gravat pe o placă de bronz ca "Doctor Honoris Causa".

Citit 3382 ori Ultima modificare Joi, 15 Martie 2018 13:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.