„Au dat turcii” şi la Poarta Salonului literar

„Au dat turcii” şi la Poarta Salonului literar
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Lidera comunităţii turce gălăţene, Gulten Abdula Nazare, ne-a făcut o surpriză joi, la ultima ediţie (până la Târgul de carte) a Salonului literar Axis Libri al Bibliotecii „V. A. Urechia”. Hotărâtă să atragă oraşul nostru în calea călătorilor culturali şi a oamenilor de afaceri care, veniţi din Turcia, bat doar Constanţa sau Capitala, a adus acum un grup numeros de vizitatori din Turcia.

Oaspeţii au vizitat, impresionaţi, Colecţiile speciale ale Bibliotecii, au admirat incunabule şi gravuri Rembrandt, hărţi otomane etc. Au asistat şi la lansarea, la Salon, a unei cărţi de… gazeluri, semnată de poetul şi criticul literar A. G. Secară, urmată şi de alte cinci lansări. Călătorii au plecat direct spre aeroport, şi, cuceriţi de atmosfera de la noi, au riscat chiar să piardă avionul. Din grupul numeros, am reuşit să fac măcar cunoştinţă cu un vorbitor însufleţit de engleză şi franceză, care a predat o perioadă şi în Canada: pur şi simplu m-a cucerit, de la prima vedere, prof. dr. Bilal Kuşpinar, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi Umaniste a Universităţii Necmettin Erbakan din Konya – oraş vechi şi nou din „miezul” Turciei, cu peste două milioane de locuitori, capitala provinciei anatoliene cu acelaşi nume.

Revenind la primul volum lansat joi, cartea lui „a. G. Secară – halibey”, „Poarta turcească”, Editura Detectiv Literar, Bucureşti, 2017: „avea în braţe iubirea şi pacea/ şalvarii îi erau de la începutul lumii/ pânza turbanului era din stele” (din poezia numită chiar „Întoarcerea la poartă”). Sau: „Poetul caută dervişul ascuns în el, sâmbure/ De migdal, ochi de smochin, din viitor de aur arbore”… Secară îl invocă pe poetul de secol XIV Yunus Emre, „poetul iubirii”, al toleranţei, întemeietor de limbă literară ca şi pe Eminescu, sau pe eroul Koyun Baba (Tatăl Oilor), de la care vine şi numele Babadagului, cu cel mai vechi mormânt musulman de la noi, cel al lui Sarî Saltuk Dede, pe care oştenii îl numeau "baba" - părintele.

„La un moment dat, pesemne Secară se satură de talentul lui, care este uriaş, din cauza aceasta începe să intre în joc”, a comentat la Salon scriitorul Teodor Parapiru despre cartea cu tentă „uşor exotică”, care îi confirmă talentul autorului. Poetul vine cu „o neaşteptată schimbare de ton”, remarca şi gazda Salonului,  Zanfir Ilie. Poeta Stela Iorga a adăugat o prezentare plină de suflet şi de poezie a volumului, care conţine 17 gazeluri imaginare ale realului  gânditor Sarî Saltuk Baba, traduse în engleză de Petru Iamandi. Adi Secară mărturisea la lansare că şi-a descoperit şi rădăcini genealogice turceşti şi greceşti (iar cartea e dedicată „...strămoşilor mei necunoscuţi, în special străbunicii Ruxandra Halibei”).

Urmează traducerea în turcă realizată de Gulten Abdula, co-traducătoare în limba turcă (alături de dr. Erol Ülgen, profesor, cercetător şi ziarist; a predat Limba turcă la Universitatea Ovidius) a cărţiiPapucii lui Mahmud”, a părintelui Galaction, carte a iertării şi toleranţei, tipărită în Turcia în trei ediţii şi studiată  în universităţi din Turcia la orele de Literatura universală.

Citit 1182 ori Ultima modificare Duminică, 29 Aprilie 2018 22:30

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.