Recentul studiu, intitulat "Saga neştiută a Galaţilor. 1917 – 1918. Istoria asediului Galaţiului eroic şi a Bătăliei Ţiglinei", realizat pe baza unei riguroase documentaţii de către neobositul scriitor şi publicist Victor Cilincă, constituie, pe drept cuvânt, o adevărată „antropologie a războiului”. 254 de file de istorie a Galaţiului în timpul Marelui Război pentru Întregirea hotarelor Ţării (Galaţi, 2018).
Documentaţia arhivistică, ordonarea faptelor, bibliografia, iconografia – reprezintă un summum de energie, discernere, verticalitate şi subtilitate interpretativă, o suprasolicitare, un efort intelectual maxim, care-l aşază pe autor pe aceeaşi treaptă cu istoricul-cercetător care îşi cunoaşte menirea. (...) Gestul său, susţinut de multă voinţă, foc înroşit pe altarul Istoriei Românilor, îmi aminteşte de sârguinţa intelectualilor români, aflaţi în inima Franţei, la 1917-1918, când grupaţi în jurul ziarului „La Roumanie”, s-au străduit să convingă pe mai marii timpului că dorinţa noastră de întregire a hotarelor ţării este un act legitim. Întru aceasta, ei nu au renunţat la niciun sacrificiu. Spre exemplu, inginerul şi omul politic Paul Brătăşanu (1898-1959) a vândut toate bijuteriile familiei – pentru a ţine în viaţă publicaţia românească de la Paris, pe care tot el o fondase. Asemenea, în disperare de cauză, profesorul Oreste Tafrali (1876-1937), pentru a contracara adversităţile ilogice şi mincinoase despre Dobrogea, a redactat în câteva ore studiul "La Roumanie Transdanubienne" (La Dobroudja). Şi, mai mult, într-o singură noapte a realizat harta Dobrogei, pentru a servi ca bază de discuţie la Congresul de Pace de la Paris, în 1918.
Nu am amintit întâmplător de Paul Brătăşanu sau de Oreste Tafrali. Cititorii acestei "Saga a Galaţilor 1917-1918" trebuie să înţeleagă cât valorează gestul cercetătorului Victor Cilincă. Domnia sa a dat dovadă de acelaşi spirit de sacrificiu, uman şi intelectual, pentru ca, acum, în miezul fierbinte al Centenarului Întregirii Hotarelor României Mari, dorinţa sa să devină literă de lege, conştientizare, trezire locală şi naţională. A dorit, şi a reuşit cu asupra de măsură, să onoreze Oraşul martir Galaţi; să depună, la timp, o cunună de lauri în memoria celor Zece Eroi gălăţeni. Prinos de recunoştinţă, atât pentru fiii Galaţiului, care au căzut eroic, în zilele de 7 - 9 ianuarie 1918, pentru apărarea oraşului, cât pentru toţi eroii români, care au creat zid de netrecut, cu trupurile lor, în toată curbura Carpaţilor. (...) Depinde doar de noi ca amarul acelor timpuri să ne fie lecţie de trezire naţională.
Iaşi, 22 aprilie 2018
