* (pentru doamna Carmen Hogea) *
Trece un fluture negru prin dreptul soarelui meu
şi se face noapte în dreptul sufletului meu stâng;
închid ochii şi zic: ooo, lumina mea, lumina mea,
de ce n-ai mai stat puţin să pot să mă stâng?
Trece un fluture alb prin stângul soarelui meu
şi se face ziuă în dreptul sufletului meu drept;
deschid ochii şi zic: ooo, întunericul meu,
unde este fluturele negru, cât să-l mai aştept?
Astăzi, dis-de-dimineaţă, iubita mea la colţ:
luaţi fluturi albi, luaţi fluturi negri, luaţi
lumină, luaţi întuneric, au aceeaşi viteză,
chiar dacă sunt rotunzi, triunghiulari sau pătraţi!
Trece iubita mea neagră prin dreptul soarelui meu,
trece iubita mea albă prin stângul sufletului meu;
în urma ei, stoluri şi stoluri de fluturi îmi arată
cât de mare şi bun (mai) poate fi Dumnezeu!
