* (pentru Radu Macovei, La mulţi ani!) *
Pe linia infinitezimală dintre Da şi Nu
domnul Demiurg îngrijeşte Stâlpii Creaţiei Sale;
din când în când, uitându-se Afară,
porneşte Lumina şi trece prin Ea Trei Lacrimi Catedrale:
una pentru tine, una pentru prietenul tău
şi una pentru prietenul vostru cu minte şi cuminte;
chiar dacă aveţi un prieten care nu are nici un prieten,
între Da şi Nu nu există nici înapoi, nici înainte!
Mai stă Demiurgul şi mai repară linia subţire
dintre Stâlpii Creaţiei Uni/Multi/Versale,
pendulează între Da şi Nu, face Big Bang,
porneşte Lacrima şi trece prin Ea Trei Lumini Catedrale:
una pentru tine, una pentru prietenul tău
care nu are nici un prieten…şi una pentru cel care
vine la mine cu amândoi şi-mi spune
cea mai frumoasă poezie şeherezadotămăduitoare!
