* (notificare, cu prietenul meu, Petrică Bostan) *
Bătrâne, mai am mult de muncit cu tine! -
zice prietenul meu bun de pus pe rană,
bun de primit cu pâine şi sare,
bun de toate cele care vor să urce în icoană.
Bătrâne, noi unde suntem? -
îi zicea Nichita lui Ioanid, într-un vis,
când Poezia făcea şmotru cu dumnealor,
iar eu credeam că pe orice uşă scrie deschis.
Bătrâne, mai am mult de învăţat de la tine! -
îi spun prietenului meu blând ca un porumbel
şi înţelept ca un şarpe de casă, de câmp,
de pădure, de citit şi de scris, exemplu, model.
Bătrâne, am să te înfiez! - spune prietenul meu -
fiindcă ne trebuie Poezie, pădure, pace
şi iubire, uşi deschise, pâine şi sare…
asta e Nirvana…ascult şi tac…înţelege şi tace.
