Cu titlul Serenadă/ fericirea are picioarele tale, Leonard Matei ne-a citit o serie de flashuri poematice numerotate și grupate pe cinci pagini, ce vor face parte dintr-o lucrare mai amplă. Din ce ni s-a prezentat se vede că autorul își menține stilul, deja recunoscut, în care ideaticul este bine susținut de sugestie, de un limbaj adecvat, modern și de multă metaforă, și că are o corelație echilibrată între ficțiune și realitatea imediată, palpabilă. Iată:
”aici nu e milă nici păsare/ poate dacă aș avea talentul unei pisici/ care-și fugărește coada în ocoluri fixe/ printre cracii pantalonilor puși la uscat/ un consum din sine despre sine/ ar fi perfect reglementat/ nu m-aș pierde în amănunte/ nu aș descrie o imagine fără nici o urmare/ nu aș țipa nu aș cere/ și mi-ar reuși acest text acest pod/ această atelă această scăpare”
”Leonard Matei îmi confirmă, încă o dată, că nenumărate sunt căile poeziei. Mi s-a părut, totuși, prea abstractizat.” (Gabriel Gherbăluță - G.G.)
”Un fel de flashuri ce apar după o cortină pictată; este foarte încifrat; are un stil care, de acum, îl reprezintă.” (Carmen Neacșu)
”Versurile lui Leonard Matei sunt asemenea unui joc de tip flipper - atunci când bila de metal este propulsată și, deși are o mișcare aleatorie, reușește să atingă ținte după ținte, povești, întâmplări, filme, căci jocul este o călătorie în lumea poetului, mereu altfel.” (Lăcrămioara Daniela Capotă)
”Poeme în forță, construite într-un colaj de metafore vii și puternice. Firul roșu este atmosfera creată care unește toate poemele.” (Anca Șerban-Gaiu)
”Cade în patima lui, mai veche, de a fi prea criptat; față de cărțile lui anterioare, unde are poveste, aici este prea esențializat; aceste flashuri disparate, nelegate și nedigerabile îl pot face să cadă în prea mult abstract.” (Andrei Velea)
”Multe observații de tip suprarealist; în prima parte, mi s-a părut mai coerent decât în partea a doua - unde este mai abstract. Are și imagini excelente.” (Iulian Grigoriu)
”În prima parte, se vede multă făcătură - dură, șocantă. Partea a doua este mai reușită; din punct de vedere estetic, este viu, scrie matur, are forță.” (A.G. Secară)
”Un text care atrage atenția prin trecerea de la un subiect la altul - fără a avea legătură sau continuitate, ceea ce este, oarecum, surprinzător; abundă de întâmplări, personificări, metafore. Periplul prin poezia lui Leonard Matei este o continuă surprindere și o atenție ținută trează, din dorința de a-l descifra; este asemenea unei vizite într-un muzeu fără ghid.” (Roxana Lupoae)
Vineri, 29 aprilie, la ora 18,00, la Casa Armatei, va citi Marilena Apostu.