Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Para/Oniric Tangou (pe genunchi)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Mai mult de-atâta nu se poate/ - chiar şi atâta e destul -

şi chiar şi-aşa, se poate spune:/ am fost hulpav, viclean, fudul,

am tot pândit - la drumul mare - / caleşti cu zâne fără rost,

să le dau timp, să le dau farmec,/ pâine şi sare şi-adăpost,

şi să le fac şi jucărele/ - o mie şi-una - e-hei! hei! -

ce strâmbă-i lumea fără zâne şi feţi-frumoşi şi cai şi zmei!

Chiar şi aşa, se poate spune:/ am fost şi straşnic, şi naiv,

şi dat exemplu de tândală,/ şi pus în frunte, şi împins

pe toate scările tandreţii,/ şi consemnat în catastif

drept pretendent la-mpărăţie,/ drept cavaler mereu învins

de regi analfabeţi, drept suflet/ de cetitor în stele mari -

drept cel mai drept dintre toţi strâmbii/ (para)onirici şi hoinari!

Chiar şi aşa, se poate spune:/ încă-ţi mai scriu să-ţi mulţumesc

pentru destulele acestea,/ pe care le tot românesc

şi-ncă le port în trup şi-n suflet/ şi le slujesc - n-ar fi păcat

să-ngenunchez la Vecinicie/ şi să Pierd Tot ce Mi s-a Dat???!!!

Citit 7205 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.