Cunoscutul istoric și critic de artă Corneliu Stoica a consacrat de-a lungul ultimilor 19 ani mai multe albume de artă individuale unor personalități ale plasticii gălățene din perioada interbelică și contemporană: Nicolae Mantu (2003, 2015), Mihail Gavrilov (2010), Teodor Vișan (2003, 2012), Nicolae Einhorn (2008), Sterică Bădălan (2019), Eugen Holban (2020), Gheorghe Suciu (2020), Marcel Bejan (2021).
La sfârșitul lunii iunie i-a apărut al unsprezecelea album de artă, de această dată dedicat sculptorului Silviu Catargiu, unul dintre cei mai valoroși artiști de la Dunărea de Jos, trecut la cele veșnice la 17 ianuarie 2016, care în perioada 1974-1990 a condus filiala locală a UAPR, în calitate de președinte.
Adoptând o structură oarecum deosebită față de unele lucrări similare apărute cu ani în urmă la Editura „Meridiane”, albumul lui Corneliu Stoica (format 20x22 cm, hârtie cretată lucioasă, 118 pagini) cuprinde în alcătuirea sa un Text critic, un Grupaj fotografic conținând imagini din viața și activitatea sculptorului, inedite în cea mai mare parte și cu atât mai prețioase documentar, precum și portrete ale artistului realizate de Nicolae Spirescu, Gheorghe Mihai-Coron, Marcel Bejan și Teodor Vișan, Antologie critică (extrase din articole și cronici plastice selectate din presă, dicționare și albume de artă, semnate de criticii de artă Ana-Maria Vicol, Irina Cărăbuș, Laurențiu Marinescu, Maria-Magdalena Crișan, Valentin Ciucă, Mariana Tomozei Cocoș, de pictorul ieșean Leandru Popovici și de jurnaliștii Lică Rugină, Constantin Vremuleț și Horațiu Mazilu), Bibliografie, Rezumate în limbile franceză și engleză, ambele datorate traducătoarei Cornelia Bujor, și 132 de reproduceri color după lucrări de sculptură ale artistului.
În studiul său, intitulat "Silviu Catargiu - Opțiunea pentru forme sintetice", Corneliu Stoica, după ce trasează principalele coordonate ale biografiei fostului discipol al maestrului Romulus Ladea, unul dintre titanii sculpturii românești moderne, profesor la Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, se axează pe analiza operei sculptorului, venit în Galați în 1965, prin repartiție guvernamentală, ca profesor la Liceul de Muzică și Arte Plastice (azi, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”). „Afişând de la începutul carierei sale, subliniază autorul, un discurs plastic bazat pe pătrunderea sensurilor majore ale existenţei umane, ale materializării în lemn, marmură, piatră sau metal a unor teme permanente ale artei („germinaţia”, „zborul”, „geneza”, „devenirea”), dar şi a altora ce ţin de realitatea noastră istorică sau socială, artistul a cucerit de la primele sale prezenţe în expoziţii. A optat pentru forme sintetice, pure, realizând lucrări deschise la nivelul limbajului. A manifestat întotdeauna un interes deosebit pentru şlefuirea sau polisarea sculpturilor şi a înţeles că arta nu este numai reflectare, ci şi expresie şi invenţie stilistică. Catargiu a ştiut să-şi adecveze tehnica materialului sculptural şi calităţile acestuia la conţinutul pe care l-a dorit să-l comunice. Majoritatea lucrărilor sale sunt metafore plastice, simboluri ale unor proiecţii mentale de natură să semnifice originea şi rostul nostru pe aceste meleaguri, destinul omului în univers, aspiraţia spre apolinic, desprinderea de teluric, celebrarea perenităţii frumosului („Izvorul”, „Ascensiune”, „Vârsta Dunării”, „Troiţă”, „Geneză”, „Noaptea”, „Bucovina”, „Floarea-soarelui”, „Orgă şi fluviu”, „Descătuşare”, „Sensul jertfei”, „Îmbrăţişare”, „Rodnicie”, „Alergătoarele” etc.). S-a inspirat, de asemenea, din mitologia greco-romană („Leda”, „Icar”, „Prometeu”, „Poseidon”, Bachus”, „Euterpe”), ca și din cea biblică (mai multe lucrări din lemn și marmură cu Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana, Maica Domnului cu Pruncul, Mântuitorul Iisus Hristos, chipuri de Îngeri, Sf. Apostol Andrei)”. Sunt comentate cu pertinență și argumente convingătoare lucrări ca „Vârsta Dunării”, „Rodnicie”, „Alergătoarele”, „Iarnă”, ciclurile „Baladă” și „Mireasă”, sculpturile monumentale „Geneză” (Măgura Buzăului), „Pasărea apelor”, ”Chemarea zborului” (Faleza Inferioară a Dunării”), „In Memoriam” (spațiul verde de pe strada Brăilei, cartierul Mazepa), „Icar” (Muzeul de Artă Vizuală Galați) sau busturile consacrate domnitorului Petru Rareș (comuna Cuca) și pictorului Gheorghe Petrașcu (Muzeul de Istorie ”Teodor Cincu” Tecuci).
Lucrările reproduse, 132 la număr, provin din colecțiile Muzeului de Artă Vizuală Galați, Muzeului de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci, Școlii Gimnaziale Nr. 29 Galați, instituție unde sculptorul a activat mulți ani ca profesor de Educație Plastică, din spațiile publice gălățene, de la familia artistului și de la mai mulți colecționari din Galați, București, Suceava, Tecuci și Liești. Ele dau posibilitatea iubitorilor de artă și specialiștilor să urmărească evoluția lui Silviu Catargiu de-a lungul carierei sale artistice și să-i cunoască o parte din operă, mult mai cuprinzătoare decât am putut strânge între coperțile acestui album, dar răspândită la persoane și colecționari mai greu de identificat. Un album de artă consistent, care beneficiază de o transpunere tipografică superioară și care va constitui un reper pentru viitoare cercetări ale activității și operei celui care în 1990, când avea 51 de ani, îi împărtășea ziaristei Katia Nanu credința sa că „sculptura adusă printre oameni poate ajuta ca cele bune să domine, că omul poate deveni mai frumos intrând în contact cu lucrările de artă”.
