Pictorul Franz Marc s-a născut la Munchen, pe 8 februarie 1880. Și-a dorit inițial să studieze filosofia și teologia, dar în toamna anului 1900 s-a decis să se dedice picturii. Şi-a început pregătirea la Akademie der Bildenden Kunste din Munchen, realizând în special peisaje.
Începând din 1902, a lucrat la Kochel, iar în anul următor, 1903, a plecat pentru prima dată la Paris. A călătorit apoi destul de des în capitala Franţei, descoperind fascinat lucrările unor artiști precum Gauguin sau Van Gogh, precum și pe cele ale impresioniștilor, dar, paradoxal, aceștia nu i-au marcat radical stilul.
La întoarcerea la Munchen a avut o puternică depresie și a plecat, în 1906, la Muntele Athos, unde și-a revenit treptat. S-a logodit în 1907, dar s-a răzgândit cu puțin timp înainte de căsătorie și a plecat la Paris cu doar o zi înainte de nuntă.
A început să fie tot mai atras de anatomia animalelor, tema sa preferată, și a devenit expert în domeniu, ajungând să dea lecții contra cost, aceasta fiind pentru un timp singura sa sursă de venit. Chiar dacă a progresat rapid, era în continuare nemulțumit și obișnuia să-și distrugă cea mai mare parte a lucrărilor.
Anul 1910 a marcat o schimbare radicală în viața sa, după ce l-a cunoscut pe August Macke, un pictor cu șapte ani mai tânăr, dar care l-a impresionat prin cultura și siguranța stilului. Datorită acestuia, Marc s-a familiarizat cu arta fovistă și l-a cunoscut pe colecționarul Bernhard Koehler, care a jucat rolul de patron al tânărului artist, oferindu-i o sumă lunară, care, deși modestă, era suficientă pentru Marc.
A revenit la Munchen și s-a retras de la Academie. În atelierul său din Kaulbachstrasse, a realizat pentru o bună perioadă de timp ilustrații pentru poemele unor autori precum Richard Dehmel, Carmen Sylva și Hans Bethge, lucrări ce vor fi reunite într-un album postum, publicat la Munchen în 1917.
La începutul Primului Război Mondial, a plecat pe front ca voluntar, fiind ucis pe 4 martie 1916, la Verdun, în Franța.
Franz Marc este considerat astăzi printre cei mai buni expresioniști germani, datorită manierei în care a reușit să dea un suflu nou și modern stilului pictorilor romantici. În egală măsură, a fost pionier al artei abstracte, dar stilul său s-a făcut remarcat mai ales în compozițiile paradisiace având ca personaje animale diverse, subiectul său preferat.
