Numărul 324 al revistei de cultură "Porto Franco" este dedicat în bună măsură celui care însuflețește această instituție istorică a Galațiului, la împlinirea unei frumoase vârste. Pâș-pâș, aproape furișându-se, au trecut clipele sărbătorii: 80 de ani pentru cărturarul, poetul, prozatorul, redactorul-șef, realizatorul, jurnalistul cultural, editorul, animatorul, profesorul Sterian Vicol! S-a scris în paginile cotidianului nostru, atunci, în luna mai, de minunata aniversare. Cu invitați de seamă din întreaga țară. Acum scriem despre ceea ce a apărut în revista "Porto Franco", ceva mai târziu, deoarece publicația, ca multe altele, se străduiește să supraviețuiască în condițiile grele ale economiei actuale, fără sprijin din partea autorităților.
Magda Ursache, de la Iași, scrie despre "Nebunul întru Poezie", "nebun bun", plecând de la nebunii întru Hristos: și Vicol se retrage în spațiul și timpul său, nevrând "a ști de literatură online-istă, de Facebook. N-o recunoaște. Scrie la iubita lui mașină de scris, Olympia, poetul-amant o curtează galant, nu postează pe Youtube, iar vechile litere sfâșie la propriu hârtia… N-are imprimantă, nici coli indigo nu se mai găsesc…"
Virginia Dimofte Chiriac apelează la îndemnul biblic "Dați Cezarului ce este al Cezarului, pentru a nu lăsa să se risipească în van valorile ce ne deschid ușile către universalitatea spiritului românesc!", încoronarea simpaticului Crai al poeziei de la Dunărea de Jos fiind binecuvântată și de un prea cucernic părinte, de la Huși, Marcel Miron, care a șters și colbul de pe vechi cronici și… legende: "Născut în Țuţcanii Bârladului, a fost salvat de o nimfă din râpa Zbancului, în apropiere de casa părintească. (...) La vreun an ‐ doi după această miraculoasă întâmplare a poposit în bătătura părintească verișorul tatălui său, episcopul Grigore Leu al Hușilor, care avea să fie otrăvit de prim-ministrul României, dr. Petru Groza, cu arsenic pus în cafea și care la două săptămâni a și murit, l‐a văzut pe copil, l‐a binecuvântat cu amândouă mâinile, așa cum se cuvine unui ierarh, și i‐a prorocit că mare va fi; nici nu putea să spună altă vorbă!"
Un triumvirat al literaturii române majore trimite cu trei semnături diferite scrisori sau cărți poștale de… încununare și recunoaștere a unei nemuriri necesare: Varujan Vosganian (care îl proclamă "Prieten al Poeților și Poet al Prieteniei"), Cassian Maria Spiridon de la Iași ("Un poet care știe a cârmui, printre înaltele valuri, corabia beată a poeziei…") și Eugen Uricaru, prozatorul care este cu certificatul de "nemuritor", semnându-l în stilul său: "Puternic deoarece a reușit o performanţă, într‐un oraș industrial‐negustoresc a făcut o revistă literară decentă, generoasă și plină de texte de rămas nu doar în arhivă, ci chiar în mintea și sufletul cititorului. Revista este o instituţie culturală care nu se rezumă doar la loc de întâlnire spirituală a tuturor celor care știu că omul nu trăiește doar cu pâine. Sterian Vicol este un stâlp care sprijină cerul cu stele al culturii românești vii. În ciuda tuturor vicisitudinilor a ţinut deschis portul acesta pentru a primi corăbii cu frumos și spirit, dăruind preţioasa încărcătură tuturor celor care știu că ea există. Faptul că este talentat nu se demonstrează, se înţelege, citindu‐l. Universul său poetic este un amestec echilibrat între elemente ale unei lumi rurale mirifice și vectori culturali clasici. Pare că prietenul Sterian este un scriitor din stirpea lui Ion Creangă - un poet de o subtilă "ţărănie". Mă bucur că‐l cunosc nu doar ca persoană plină de inteligenţă, încăpăţânare estetică și amabilitate de bun-simţ. Îl cunosc și ca autor, inventator de lumi și cunoscător al lumii, dominator prin gesturi și demonstraţii estetice. Sunt un pic intimidat de prezenţa sa deoarece eu l‐am inventat într‐un roman, Vladia, sub chipul unui personaj care nu are doar același nume, ci și caracteristicile sale intelectuale. Vicol al meu, creat prin '68, veacul trecut, este avatarul acestui poet adevărat ce trăiește singuratic, dar nu singur într‐un spaţiu neinventat, dar identic. Sau poate e invers? Oricum ar fi, singurul adevăr este acela că Sterian Vicol împlinește o vârstă și cu toate acestea e nemuritor. Asta pentru că știe multe lucruri ce trebuie spuse. În afară de el nimeni nu le poate spune. E un motiv serios să fie nemuritor. La mulţi ani, Poete!".
L-au mai salutat "cu citate" pe poetul nostru Ana Dobre, Mihaela Albu, Maria Mănucă, George Vulturescu, Teodor Parapiru, Gheorghe Andrei Neagu, Adi Secară.
