A treia culegere de cronici literare a lui Ghiță Nazare. Lecturi în oglindă

Scris de Ion Manea

Sâmbătă, 14 Septembrie 2024 19:00

Exact cu zece ani în urmă, în anul 2014, profesorul, publicistul și scriitorul Ghiță Nazare venea pe piața cărții cu un volum de "Cronici optimiste", scos în lumina tiparului de Editura "Centrului Cultural Dunărea de Jos". Era ceva nou în bibliografia domniei sale, marcată de propensiunea spre istorie și document, specialitatea în care se remarcase, și mai cu seama de inspirata serie de culegeri de interviuri cu personalități ale scrisului și culturii contemporane, dar de înțeles, de apreciat și chiar de așteptat pentru cei care cunoșteau preocuparea domniei sale pentru cronica și recenzia literare, constant și notabil practicate în presa Galaților și nu numai. Cronicile erau "optimiste" și aduceau o notă aparte în domeniu, iar atunci când, după șapte ani, în 2021, ajungea în fața cititorilor și "Zăbava unor noi lecturi...", Editura Phoebus, care completa strădania și maniera proprie de abordare, devenea evidentă dorința de a se implica în interpretarea și înțelegerea scrisului românesc contemporan.

Profesor de istorie, cum spuneam, publicist și creator de ziare și reviste, mereu prezent și activ angrenat în viața culturală a cetății, fondator și conducător, încă din anul 1990, a publicației lunare "Școala gălățeană", cu o apariție neîntreruptă, precum și a mai noii reviste de cultură a pensionarilor gălățeni, "Armonii de toamnă", prezent constant în paginile presei scrise locale și naționale.

Unele stratageme de a apropia cititorul virtual de universul unei noi cărți sunt de remarcat, una dintre ele fiind aceea de a arunca un flux de lumină identificatoare asupra autorului, iar în cazul acesta, înainte de a intra în ideatica noii apariții editoriale, ne sunt prezentate câteva aspecte edificatoare în reperarea personalității reale a celui care scrie și publică. Tehnica transpare chiar din primul text din volum, dedicat scriitorului Cornel Galben, în discursul critic fiind inserate informații utile privind reperarea lui geografică, profesională, preocupările, realizările anterioare etc.

Când prezintă un nou volum al scriitoarei Virginia Chiriac, amănuntele edificatoare care ne sunt prezentate vizează calitatea sa de traducătoare din limba rusă, insistând asupra statusului de profesoară în domeniu, știindu-se că o asemenea îndeletnicire, și la catedră și în statistica traducerilor literare, este din ce în ce mai rară. Coborând mai la sud, spre însorita și legendara cetate covurluiană a Tecuciului, în care Ghiță Nazare a absolvit liceul, nu se poate să nu sesizezi o undă de simpatie atunci când sunt recenzați condeierii locului, unul dintre ei fiind Viorel Burlacu, de pildă, cu ale sale "Confesiuni jurnalistice. Memoria hârtiei II", carte care ni se prezintă a fi o culegere de interviuri și articole, "o oglindă a ultimelor două decenii ale secolului XX și a primului deceniu al secolului XXI".

Este firesc ca Galațiul să fie cel mai adesea reprezentat prin scriitorii săi, nu puțini la număr și nu lipsiți de notorietate, iar în această privință Ghiță Nazare dovedește că îi știe pe de rost, le urmărește bibliografile, participă la lansările lor de carte, multe dintre ele desfășurându-se chiar sub tutela domniei sale, la salonul literar "Armonii de toamnă", pe care îl conduce, le citește cărțile, precum și cronicile apărute în timp, le ia interviuri, strânse apoi, cum spuneam, în volume, așa încât pare că nimic nu îi este străin din evoluții și performanțe. Cum s-ar putea apropia dumnealui, altfel decât cu căldură și deplină înțelegere, de cărțile profesorului Gheorghe Felea. Cu atât mai mult cu cât este comentată o carte cu totul și cu totul deosebită, adică un volum aniversar, editat de Gheorghe Felea, împreună cu profesorul universitar Gheorghe Lateș, la a 70-a sa aniversare, și intitulat "Ithaca Danubiană", un volum de mare cuprindere, găzduind articole omagiale semnate de mari personalități ale vieții culturale locale și naționale, cu trimiteri la activitatea fostului ministerial, atât înainte cât și după întoarcerea acasă, în Ithaca sa de la Dunăre.

Profesiunea de istoric a cronicarului de carte este evidentă în analiza pe care o face celor două lucrări cu tematică istorică: "Linia valahă", semnată de Petru Todoran, carte care ni-l prezintă pe Iancu de Hunedoara drept "apărătorul creștinătății europene la mijlocul veacului al XV-lea și "Galați - ancore în trecut", publicată de Sorin Langu, o cronologie a evoluției urbei gălățene din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Remarcabile sunt și punctele de vedere ale autorului de cronici și recenzii asupra unor scriitoare gălățene, Katia Nanu, în primul rând, o talentată și cunoscută prozatoare, prezentată cu noul său volum "Primăvara femeii în galben", dar și Violeta Ionescu, autoarea romanului istoric de succes dedicat împăratului roman Dioclețian, precum și a celor două volume de "Mistere ale Galaților", culegeri de uimitoare texte despre orașul interbelic. Mai apar Luminița Potârniche, remarcabilă prin sensibilitatea scrisului în cartea de proză scurtă "Nu lăsa ziua nescrisă", Georgeta Muscă-Oană, poetă conscarată, dar cu un interesant debut în proză prin romanul "Amurg în doi", Mariana Eftimie Kabbout, cu un interesant jurnal de familie consemnat în vremea pandemiei, precum și mai tânăra Mioara Baciu, poetă din noile generații, autoarea unui recent volum de "Așezăminte sufletești". Printr-o firească alăturare apare în acest context și Lina Codreanu, cu o bogată producție literară în proză, memorialistică și critică, revendicată ca gălățeancă, în masura în care emerita profesoară s-a născut în Mândreștii Covurluiului, căruia îi și dedică volumul comentat, "Satul din inima mea".

Ca istoric, autorul nu putea rata oportunitatea de a remarca importanța documentară a unui volum cu titlul "Cimitire și morminte creștine la Galați", semnat de cunoscutul preot, cercetător și scriitor Eugen Drăgoi, carte interesând atât lumea Bisericii cât și publicul larg amator de informații privind monumenetele orașului de reședință. Modul de a orienta fluxuri de interes către cititori variază și în funcție de gen, astfel încât, de pildă, atunci când prezintă cărțile unor scriitori satirici, Ion Moraru și Marin Onea, sunt reproduse generos în cuprinsul cronicilor fragmente de text, menite să argumenteze o afirmație, dar și să "ademenească" la lectură. Valoarea acestei noi cărți a lui Ghiță Nazare vine însă din chiar existența ei, volumul reprezentând o nouă piesă importantă în ansamblul demersului critic gălațean, în geografia caruia, în ultimele trei decenii, și-au înălțat citadele mai mult sau mai puțin durabile, Viorel Ștefănescu, Teodor Parapiru, Viorel Dinescu, A.G. Secară, Ioan Toderiță și chiar, cu modestie, subsemnatul.

Cuvinte de laudă se cuvin și realizatoarei copertei, Delia Gabriela Nazare, cât și tehnoredactorului Eugen Ungureanu.